POSITIVE BUSINESS – a talk about ESG, Sustainability and Positive Impact in Business 2024 – principalele concluzii:

„La nivel de companie, ESG ar trebui sa insemne reduceri de costuri, sa nu mai facem risipa si sa conservam sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani”

• Sustenabilitatea nu mai este o optiune, ci o necesitate strategica pentru supravietuirea si succesul unei companii. Modelele de business traditionale devin din ce in ce mai putin relevante, iar companiile care nu adopta o abordare sustenabila risca sa-si piarda competitivitatea, capacitatea de a atrage talente si accesul la finantare.
• Noua generatie de consumatori si, in special generatia Z, prefera companiile cu valori si practici sustenabile; acestia iau decizii de cumparare bazate pe valorile companiei, sunt preocupati de mediu si doresc sa vada actiuni concrete de reducere a impactului negativ asupra planetei.
• Implementarea sustenabilitatii nu inseamna sacrificarea profitului, ci dimpotriva – poate fi o sursa de inovatie, eficienta si crestere economica. Companiile ar trebui sa vada sustenabilitatea ca o oportunitate de a optimiza procesele, reduce costurile si deschide noi piete.
• Comunicarea autentica si transparenta privind initiativele de sustenabilitate este cruciala. Companiile nu trebuie sa taca de teama de a nu fi acuzate de greenwashing, ci trebuie sa prezinte deschis si onest eforturile lor, bazandu-se pe date concrete si progrese masurabile.
• Economia circulara si abordarile inovatoare sunt viitorul mediului de business. Transformarea deseurilor in resurse, gasirea de solutii care minimizeaza impactul negativ asupra mediului si adaptarea continua la schimbari sunt esentiale pentru succesul pe termen lung al oricarei organizatii.

17 specialisti in sustenabilitate si ESG au discutat, pe 5 decembrie 2024, la Bucuresti, despre ce pot face companiile pentru a genera impact pozitiv, in timp ce raspund cerintelor legislative si asteptarilor tot mai mari ale stakeholderilor.  Conferinta „POSITIVE BUSINESS – a talk about ESG, sustainability and positive impact in business”, organizata de BusinessMark, a inclus doua sesiuni de prezentari si doua paneluri, moderator al evenimentului fiind Daniel Dragan, Managing Partner, BusinessMark.

SESIUNEA I

Madalin Vladu, Senior Director, Brand & Sustainability Lead, Kantar Romania, a deschis prima sesiune a conferintei, discutand despre necesitatea ca brandurile sa faca tranzitia spre un business sustenabil.

Astfel, el a explicat ca: „Modelele economice care, acum, functioneaza, in viitor nu vor mai fi sustenabile. Asadar, sustenabilitatea trebuie sa capete prioritate, iar brandurile care nu vor acorda importanta cuvenita transformarii sustenabile vor avea probleme. Daca nu vor aborda teme sociale importante vor avea probleme de recrutare, probleme de reputatie, probleme de finantare. Pentru a exista, pana la urma, in viitor – pentru ca este posibil sa isi piarda si dreptul de a functiona, trebuie sa adopte aceasta abordare sustenabila, iar lucrurile care se intampla in aceasta directie aduc cu sine oportunitati in ceea ce priveste accesul la finantare, optimizarea operationala, atragerea de noi talente. Beneficii pot veni si din cresterea brandurilor prin inovatie, prin atragerea de noi categorii de consumatori. E momentul de a trece de la a privi sustenabilitatea ca pe o obligatie la a o privi ca pe o oportunitate de crestere prin inovatie. 40% din reputatia unei companii inseamna sustenabilitate.”

In continuare, Eva Morales, CEO & Founder, Circular Advisors, special guest al editiei din 2024, a prezentat si analizat strategii pentru a construi rezilienta business-urilor in perioade de criza.

„Ce reprezinta o situatie perturbatoare si cum afecteaza afacerile? Acestea se pot manifesta in mai multe moduri. De exemplu, au fost companii care, candva, erau lideri in sectoarele lor, dar care au esuat sa raspunda schimbarilor, sa se adapteze, si-au pierdut relevanta si au fost inlocuite de alte business-uri. De ce rateaza companiile oportunitatile pentru transformari disruptive? A te agata de modelele traditionale de business poate duce la esec. Atunci cand ne gandim la inovatie, credem ca aceasta este lineara, insa ea porneste foarte lent si, atunci cand atinge un punct critic, cresterea se intampla rapid. Pentru a ajunge in acel punct critic, de cotitura, companiile trebuie sa investeasca in inovatie. Esecul trebuie sa se petreaca rapid si sa fie cat mai ieftin, sa poata experimenta, iar apoi sa profite cand piata ia avant. Tranzitia catre un lant de aprovizionare sustenabil are numeroase beneficii: acces la capital, decarbonizare, managementul riscurilor, colaborare cu stakeholderii”, a spus ea.

Gabriel Staicu, Specialist CSR, Evryo, a prezentat in cadrul conferintei proiectele desfasurate la nivelul organizatiei cu focus pe S-ul din ESG. Astfel, el a precizat: „Ne-am asumat ca pana in 2040 sa ajungem la NET zero.  Noi avem un program – Ucenic Electrician, prin care avem parteneriate cu sapte licee, cate unul in fiecare judet in care suntem prezenti. Incepand cu anul 2021, am demarat proiectul Ucenic Electrician la Feminin, pentru ca nu exista neaparat o tendinta a de a activa in acest domeniu – ne bucuram sa aducem alaturi de noi elevi si eleve, astfel incat sa ne devina colegi, peste trei ani, cand termina liceul, sau peste mai multi ani, dupa ce finalizeaza studiile. Dupa absolvirea liceului, elevii pot intra intr-un program de internship de 6 luni, in care elevii merg si vad zilnic cum stau lucrurile intr-o statie electrica si care sunt principalele activitati pe care trebuie sa le desfasoare. 93 de interni au parcurs cele 6 luni, iar 44 sunt colegii nostri.”

A urmat un panel la care au participat: Dana Dobrescu (Mondelēz International), Constantin Bratu (Berarii Romaniei), Teodora Maracineanu (Electrolux Romania), Corina Blanaru (PKF Finconta ESG) si Ionut Ruscea (Sustainability Consultant).

Un subiect abordat de invitatii la panel a vizat transpunerea directivelor europene privind sustenabilitatea in legislatia romaneasca si ce provocari intampina companiile. Astfel, Corina Blanaru, Partener, PKF Finconta ESG, a punctat: „Termenul de ESG a inceput sa fie asimilat cu sustenabilitate, cu durabilitate. Directiva europeana a fost transpusa in legislatia romana, iar termenul folosit este «durabilitate». Conceptul in sine ramane, se dezvolta foarte mult, se rafineaza mult. A aparut o directiva, avem 12 standarde, avem transpunere in legislatia nationala, avem obligatii. S-au intamplat foarte multe, pentru ca inainte aveam niste cadre de raportare voluntare. Este foarte greu sa te gandesti la sustenabilitate cand ai provocari cu care te confrunti. Companiile din Europa au cel mai mic grad de conformare comparativ cu cele din SUA, care au un standard al lor. SUA sunt cel mai mare generator de obligatii verzi – companiile se conformeaza voluntar, tocmai pentru a accesa fonduri. Nu putem discuta despre sustenabilitate fara sa discutam despre profit. Foarte multe companii doresc sa fie sustenabile, dar se lovesc de numeroase bariere. A demonstrat sustenabilitatea ca degeaba am un raport WOW, degeaba fac intern multe lucruri, daca aceasta comunicare nu ajunge la partile implicate. Comunicarea este un punct cheie (…) Rolul autoritatilor este vital in modul in care se pot transpune si implementa masuri, astfel incat partea de sustenabilitate sa fie cat mai eficienta, profitabila si benefica pentru toata lumea. Sunt foarte importante instrumentele prin care dovedim sustenabilitatea. Ideea sustenabilitatii este ca tu sa iti demonstrezi impactul benefic asupra comunitatii in care iti desfasori activitatea. E important sa ai impact pozitiv acolo unde esti prezent. Pentru implementare, e foarte important sa gasesti si sprijin din partea autoritatii, sa ai un dialog cu comunitatea, dar sa ai si un cadru interdisciplinar in cadrul companiei – informatia sa circule pe toate palierele.”

Despre rolul important al comunicarii a vorbit si Teodora Maracineanu, Marketing Director, Electrolux Romania. Astfel, ea a precizat: „Ne bazam foarte mult pe know-how-ul care vine la nivel de grup, insa, de-a lungul anilor in Electrolux sustenabilitatea a evoluat – vorbim aici de la modul in care ne desfasuram actiunile, cum implementam si producem produsele, cum comunicam. Toata zona de sustenabilitate este parte din KPIs nostri – e parte si din cum suntem evaluati individual. Incercam sa walk the talk (…) E nevoie sa comunicam, iar noi continuam comunicarea de mai multi ani. Consumatorii sunt interesati de energy saving, asa ca noi comunicam in mai multe directii. Pe partea de masini de spalat, comunicam cu ei despre cum sa prelungeasca durata de viata a hainelor. Pentru produsele din bucatarie, avem propuneri pentru a combate risipa alimentara. Incercam sa venim cu mesaje pe toate palierele noastre. Avem si o gama care reuneste produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic; totul trebuie sa fie transparent, sustinut de date, astfel ca avem un tool prin care consumatorii pot vedea ce economii ar face folosind acele produse.”

La randul sau, Constantin Bratu, Director General, Berarii Romaniei, a subliniat necesitatea unei comunicari transparente cu clientii, consumatorii, in ceea ce priveste initiativele de sustenabilitate pe care le lanseaza organizatiile.

„Reprezint o industrie in care concurenta este foarte mare. In acest mediu concurential s-a investit foarte mult. Acum 20 de ani am avut viziunea sa cream un cod de autoreglementare in ceea ce priveste promovarea unui consum responsabil de bere. Totodata, veti vedea in fabricile de bere, de foarte mult timp, statii de epurare, statii de purificare a apei… Am fost surprins sa vad, recent, ca fabricile de bere au evoluat si mai mult; au investit foarte mult si in masuri pentru asigurarea sigurantei la locul de munca. Au o concentrare foarte mare in ceea ce priveste partea de resurse, avem consumatori pe care ii tratam cu respect si avem partea de conformare. Suntem printre singurele industrii cu zero evaziune fiscala.

Indiferent ce ar face o companie, o industrie, nu poate face acest lucru decat fiind intr-un fel de mariaj cu consumatorul. Din pacate, unde este bariera dintre comunicarea pe care o faci cu consumatorul si riscul de a ajunge la greenwashing? In industria berii, consumatorii sunt privilegiati. Inca pot alege o bere intr-un ambalaj reutilizabil, iar cam 10% din berea vanduta in Romania este in ambalaj reutilizabil. Avem un ambalaj prietenos cu mediul: berea la draft. Butoaiele au un ciclu de utilizarea foarte mare. Avem si ambalaje de unica folosinta – sticla, doza, PET. In octombrie, 84% din ambalajele puse pe piata au fost reciclate prin sistemul de garantie-returnare”, a spus el.

Un alt subiect abordat in cadrul primului panel a vizat si lipsa de specialisti in raportare ESG si ce pot face organizatiile pentru a gasi oamenii care sa raspunda acestor nevoi ale organizatiilor.

In acest context, Dana Dobrescu, Manager Corporate and Government Affairs Romania, Mondelēz International, a spus: „Noi nu avem o provocare de a face lucruri, ci mai degraba este o provocare in a gasi specialisti pentru a raporta foarte multe lucruri. Stim cu totii ca domeniul este inca la inceput. A doua provocare este spre extern, sa le aratam consumatorilor ce inseamna un produs sustenabil si cum se traduce aceasta sustenabilitate la raft. Foarte multe companii au incetat sa mai comunice de frica greenwashingului, dar tacerea creeaza diverse interpretari din partea consumatorilor, iar prima este ca acele companii care nu comunica nu fac, iar cele care comunica fac mai mult.

Consumatorii tineri fac alegeri aliniate cu valorile lor, iar valorile lor sunt aliniate cu ceea ce se intampla in lume, sunt orientate spre mediu. Vorbim despre climate anxiety, iar ei aleg produse sustenabile. Jumatate dintre ei vor sa vada imediat la raft aceasta comunicare, iar daca nu au informatiile, nu ne cumpara produsele. Este o oportunitate de 6% pe care brandurile o rateaza daca nu comunica despre sustenabilitate. Pana in 2030, ei ii vor depasi ca putere de cumparare pe millennials si de acolo va veni baza de consumatori de produse sustenabile. Nu putem comunica arid si rigid, trebuie sa venim cu o poveste frumoasa pentru consumatori.”

La randul sau, Ionut Ruscea, Sustainability Consultant, a intervenit precizand: „In acest moment, toata energia merge catre raportare, insa asta inseamna ca nu este loc pentru solutii. In Romania, domeniul acesta, din perspectiva mea, trebuie sa migreze incet si catre inginerie. Chiar si daca avem specialisti, pleaca si merg in companii care sunt dispuse sa implementeze solutii sustenabile. Autoritatile au rol de legiferare si control. In companiile in care am lucrat, foarte putine proiecte care nu au fost obligatorii sau cerute de stat au trecut. Statul trebuie sa dea directia catre viitor si sa legifereze, iar companiile trebuie sa controleze implementarea, sa fie atente in relatie cu statul. Compania trebuie sa ofere statului expertiza, iar statul sa fie capabil sa o primeasca. Al treilea actor sunt ONG-urile, care trebuie sa fie colaboratori in relatie cu companiile si cu statul, sa nu fie o relatie de subordonare. Se intampla, in multe cazuri, ca ONG-urile sa nu puna degetul pe rana ca sa nu piarda anumite fonduri.”

SESIUNEA A II-A

Alexandra Florea, Head of Sustainability, Medik8, a deschis cea de-a doua sesiune a evenimentului vorbind despre ESG la intersectia dintre scop si profit.

„ESG poate fi factorul ce duce la realizarea sau anularea unei tranzactii. Potrivit unui studiu, patru din cinci factori de decizie la nivel mondial sustin ca aspectele ce tin de ESG sunt pe agenda lor de fuziuni si achizitii. 45% dintre investitorii intervievati au identificat o implicatie semnificativa pentru tranzactie, ca urmare a unei constatari materiale de due diligence ESG, iar pentru jumatate dintre acestia, situatia respectiva a dus la blocarea tranzactiei. 55% dintre respondenti sunt dispusi sa plateasca o prima intre 1-10% pentru active cu o maturitate ESG ridicata. Ce anume urmaresc investitorii? Doresc sa vada un EDI puternic (n.trad – Echitate, Diversitate, Incluziune), doresc sa vada politicile si progresul companiei, doresc o buna guvernanta. Investitorii vor sa vada politici, metodologii ESG. Scopul si profitul nu se exclud reciproc ; scopul duce spre profit, in ceea ce priveste retentia talentelor, noi afaceri si inovatie. Angajatii, in special cei tineri, sunt din ce in ce mai atrasi de organizatiile cu valori ESG puternice. Multe piete internationale si companii cu obligatii de raportare ESG prioritizeaza schimburile comerciale cu IMM-uri care respecta standardele ESG. Cu o mentalitate de start-up si agilitate, IMM-urile pot dezvolta produse si servicii sustenabile, care sa raspunda cerintelor pietelor emergente mai rapid decat companiile existente”, a spus ea.

In continuare, Corina Radu, Sustainability Coach, Fondator, Solutions4Impact Consulting & Impact Market Romania, a vorbit despre pasii pe care trebuie sa ii parcurga organizatiile pentru a obtine certificarea B Corp.

„Multi considera ca, in companiile in care lucreaza nu e nevoie sa faca impact, ci au nevoie sa faca profit, insa intotdeauna exista o sansa de a crea un impact, oricat de mic: fie ca e vorba de educatie, de sprijinirea consumatorilor locali, a producatorilor locali, a comunitatii in care activati. Acest impact, impartit in activitati mici, noi le colectam si le analizam, facem un B Impact Assessment, il completam si trebuie sa obtinem un minim punctaj de 80 de puncte. Daca suntem multumiti cu evaluarea, putem aplica pentru certificarea B-corp, care se reinnoieste la trei ani. Daca nu suntem multumiti de evaluare, putem crea si implementa un plan in urma caruia sa aplicam ulterior la certificare. Sunt analizate mai multe zone: angajati, comunitate, mediu, clienti si guvernanta. De ce vor companiile sa se certifice B Corp? In UK, de exemplu, tot mai multe companii tind sa se certifice si sa demonstreze acest impact. Majoritatea surselor de constientizare vin din faptul ca oamenii vad logo-ul B Corp pe produs. Generatia noua este foarte motivata de valori personale pozitive pe care doreste sa le gaseasca in valorile companiilor respective. Consumatorii se simt influentati de acest brand si il adopta ca fiind pentru ei o siguranta ca acel produs este certificat”, a spus ea.

Invitat special din Grecia a fost Marios Vlachogiannis, Antreprenor si inovator, Cofondator, Coffeeco. El a vorbit despre importanta economiei circulare si initiativele lansate de Coffeeco.

„Colectam lunar 10 tone din reziduuri de cafea si incercam sa producem cosmetice si bioplastic din acest tip de deseu. Suntem o companie care crede ca sustenabilitatea are o mare valoare economica. Consumatorii cauta din ce in ce mai mult produse ecologice, sustenabile si lipsite de substante chimice nocive. Consumatorii privesc din ce in ce mai favorabil companiile care prioritizeaza sustenabilitatea, care sunt prietenoase cu mediul si care imbratiseaza economia circulara. Aproape 80% din consumatorii generatiei Z aleg cosmetice sustenabile derivate din reziduurile regenerabile provenite din reciclarea materiilor prime. UE si guvernele pun din ce in ce mai multa presiune pe companii pentru a-si reduce impactul asupra mediului si a-si imbunatati sustenabilitatea. Fondurile de investitii prefera din ce in ce mai mult companiile cu un profil puternic de sustenabilitate„, a spus el.

A urmat Dana Nae Popa, Owner & Managing Director, Agentia pastel. „Incercam sa aducem un impact in campanii si sa ne convingem clientii sa dea volumul mai tare binelui pentru proiectele pe care deja le fac. Anul acesta ne-am dat seama ca e mai important ca niciodata ca domeniul in care lucram; e important sa comunicam – am invitat in podcastul nostru oameni care sa ne inspire prin impactul, prin binele pe care il fac. Acum mai bine de 8-9 ani, in agentie am pornit un program intern numit «Nicio luna fara o fapta buna», iar noi, cei din agentie, ne implicam luna de luna in diverse cauze. Dupa patru ani, ne-am dat seama ca e loc sa facem mai mult si mai bine si am pornit Asociatia pastel, iar numele programului nostru a devenit o misiune a ONG-ului, Am facut un studiu si 72% dintre respondenti au zis ca ar vrea sa faca bine lunar, prin intermediul organizatiilor”, a spus ea.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicata unui panel la care au participat: Gabriela Barbu (Decathlon), Tulia Casvean (Transavia), Raul Pop (CERC, ECOTECA), Alexandra Cernian (Recycllux, Politehnica Bucuresti) si Raluca Haulica (Alura).

„In ultimii ani, s-a simtit ca o situatie de urgenta si de planificare strategica din partea companiilor in ceea ce inseamna implementarile. Totodata, am observat o atentie spre tehnologie si cum ar putea fi ea implementata in raportarea ESG. Universitatile incearca sa se alinieze, sa vada unde poate converge tehnologia cu sustenabilitatea din perspectiva ESG. Vor fi alocate fonduri spre zona de cercetare si, clar, va fi o directie spre care se vor uita universitatile tehnice si ingineresti. Sper ca studentii de acum vor fi deschisi spre acest domeniu, care va deschide o zona noua de locuri de munca. Tehnologic vorbind, va fi loc de inovatie.

Zona de tehnologie artificiala are potential sa aiba un impact pozitiv, insa pentru a o pune eficient la treaba trebuie sa stim ce vrem sa obtinem de la ea, sa o antrenam, sa ii explicam. Deci e clar ca tehnologia are potential sa sustina directia de sustenabilitate, dar tot de la oamenii care o creeaza pleaca secretul succesului. Trebuie sa lucram in primul rand cu oamenii, ca ei sa inteleaga importanta acestui fenomen, importanta si impactul actiunilor de zi cu zi”, a spus Alexandra Cernian, Cofondator, Recycllux; Expert in inovatie digitala pentru Comisia Europeana, Conferentiar universitar la Facultatea de Automatica si Calculatoare, Universitatea Nationala de Stiinta si Tehnologie, Politehnica Bucuresti.

La randul sau, Tulia Casvean, Director Comunicare Corporativa si PR, Transavia, a intervenit precizand ca: „Incercam sa nu vedem sustenabilitatea ca pe o corvoada – am facut pasul spre sustenabilitate de mult timp, traducandu-l prin grija. Cred ca trebuie sa lucram la mentalitate, pentru ca asa nu vom mai fi doar reactivi, ci proactivi, orientati. Daca vedem sustenabilitatea ca pe un cost, este clar ca vom avea rezistenta din toate partile, inclusiv de la consumator, care va trebui sa plateasca mai mult. Pe de alta parte, sustenabilitatea are nevoie de bani, de companii profitabile. Profitabilitate inseamna sa ai resurse sa poti investi. Intrebarea este cum faci acest profit? Pentru noi, sustenabilitatea nu este o noutate, pentru ca ea a fost acolo, o sustinem prin investitii constante. Noi ne-am uitat intotdeauna in interior – avem grija la resurse, avem o politica zero pierderi. Pana la urma, cred ca Romania are de lucrat la mentalitate; fiecare business trebuie sa lucreze la propria mentalitate si sa nu mai vada doua lucruri diferite.”

„Eu cred ca, in ceea ce priveste ESG, abia acum invatam abecedarul. Suntem in faza in care redescoperim adevaruri vechi, cum ar fi grija, combaterea risipei, chiar daca acum se numeste «ESG», «sustenabilitate». Faptul ca noi am plecat de la concepte academice, de la politica europeana, si am incercat sa ne dam seama ce inseamna asta in limbajul de zi cu zi, ne-a intarziat putin. Cred ca lucrurile de care vorbim atunci cand ne referim la sustenabilitate sunt de bun simt. La nivel de companie, ar trebui sa insemne reduceri de costuri, sa nu mai facem risipa si sa ne conservam sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani. Ar trebui sa ne intoarcem la ideea de bun simt; eu as incerca sa sparg temerea ca ESG este o chestiune complicata, impusa asupra noastra si ca trebuie sa ne reorganizam. Poate este util sa ne uitam peste procese si sa vedem ce este acolo – cred ca asta ne ajuta pe toti”, a explicat, in continuare, Raul Pop, CoFondator, Vice-Presedinte, Coalitia pentru Economia Circulara (CERC), Director Programe, Asociatia ECOTECA.

Invitatii la panel au discutat si despre necesitatea ca brandurile sa educe clientii in ceea ce priveste un consum responsabil. Astfel, Raluca Haulica, Founder, Alura, a explicat: „Forma noastra de sustenabilitate este o combinatie intre a produce pe cerere si a educa publicul ca merita asteptarea si sa renuntam la acest waste de stoc, care polueaza mai mult decat toata industria aeriana la un loc. S-a ajuns sa se arda produse, pantofi, pentru ca e mai ieftin sa le arzi decat sa le vinzi la discount. Avem ca scop sa transmitem mesajul sustenabilitatii si am fost impinsi sa luam masuri logice. Nu trebuie sa fie nimic fortat (…) Cred ca, a fi fondator de start-up, daca vrei sa il duci la un anumit nivel, aceasta este definitia sustenabilitatii. Nu iti permiti sa arunci. Avem zile dedicate pentru produsele cu o mica zgarietura – toate produsele noastre sunt handmade si avem evenimente dedicate offline pentru asta. Am mers si in zona de a responsabiliza clientul: am decis sa avem taxe de retur, sa avem informari in pagina de produs printr-un soft care mentioneaza la fiecare produs returnat cat anume polueaza returul. Sesizez ca, pe masura ce trece timpul, clientele noastre sunt receptive: prefera sa aiba o impachetare simpla. In loc sa cumpere 5 produse, prefera sa se limiteze la ceva versatil. Noi avem produse din zona clasica pentru a incuraja purtarea produselor de la un sezon la altul.”

La randul sau, Gabriela Barbu, Director de Sustenabilitate, Decathlon Romania, a adaugat: „In ultimii trei ani, vedem o accelerare in zona conformitatii sustenabile. Noi suntem intr-o conformitate voluntara; de doi ani, avem 50% din bonusul de angajati este daca ne atingem obiectivele sustenabile. Este o conformitate pe care o simtim cu totii, de la top management si pana la angajati. Eu am 15 ani de analiza si raportare contabila in spate si am inteles foarte bine nevoia businessului de a intelege profitabilitatea si de a intelege ca nu pierde bani daca implementeaza ceva sustenabil. Orice implementam din punct de vedere sustenabil trebuie sa aiba sens pentru business overall. Este important ca fiecare om din organizatie sa inteleaga partea de sustenabilitate, de redesign, de reparatii. Ceea ce inainte noi aruncam – produsele testate, murdare sau cu un mic defect, in momentul de fata sunt vandute cu discount, iar asta este un succes. Multe fabrici cu care colaboram aruncau produsele cu un mic defect, pe care nici nu il vedeai. Acum aceste produse sunt preluate de la fabrica si vandute cu un discount. Businessul, sustenabilitatea si profitabilitatea trebuie sa mearga mana in mana.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Mondelez International, EVRYO, PKF Finconta ESG, CERC – Coalitia pentru Economia Circulara

Suportul tehnic a fost oferit de: SCS

Evenimentulul a fost sustinut de: Romanian Business Leaders, British-Romanian Chamber of Commerce, Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Parteneri media:  spotmedia.ro, IQads, SMARK, Revista Cariere, Ziarul Bursa, Sustenabilitate.biz, AngajatorulMeu.ro, Digital-Business.ro, PRwave, BusinessVoice, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Revista Piata, Spatiulconstruit.ro, Club Economic, Romania Durabila, Economistul, Global HR Manager, Femei in Afaceri

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizam evenimente business, in principal „concept propriu”, gandite si planificate  de noi, de la idee si concept, pana la implementare. Avem o abordare „all-industries” si dedicam proiecte unei arii largi de industrii si domenii profesionale. Ne dorim sa ne punem „amprenta” in vietile profesionale ale participantilor, sa producem un impact concret.  Ne propunem sa cream contexte pentru schimb de experienta si creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat si a gasi partenerii potriviti.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizam evenimente construite pentru partenerii nostri, evenimente gandite impreuna cu acestia si adaptate obiectivelor lor. Daca esti in cautarea unei echipe profesioniste care sa organizeze evenimente B2B, suntem alaturi de tine, pas cu pas. Poti conta pe experienta noastra in consultanta, suport in crearea si implementarea conceptului de eveniment, in managementul evenimentului de la creatie, logistica, productie si pana la optimizarea eficienta a bugetului.