De la 1 ianuarie 2024, ANAF va demara un proiect pilot pentru monitorizarea pe orizontala a contribuabililor. Principalele concluzii ale Tax & Finance Forum 2023

Tendintele si raportarile fiscale din Romania si la nivel international, impozitul minim global, impozitele pe veniturile din salarii, dificultatile intampinate la intocmirea contractelor si actelor aditionale, monitorizarea fiscala a comertului online, digitalizarea ANAF, RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T, preturile de transfer sunt doar cateva dintre subiectele abordate la editia Tax & Finance Forum, organizata de BusinessMark pe 4 aprilie 2023.

Evenimentul a reunit peste 350 de specialisti din domeniu, atat la JW Marriott Grand Hotel Bucharest, cat si online, si a inclus doua sesiuni de prezentari, fiind moderat de Mihaela Mitroi, Managing Partner, Global Tax Advise – GTA. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita inregistrarea conferintei pe site-ul BusinessMark, in sectiunea On Demand.

Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistenta Fiscala in Tranzactii, EY Romania, a deschis prima sesiune a conferintei, cu o prezentare despre tendintele globale in impozitarea companiilor – impozitul minim global.

„Ce s-a intamplat in ultimii ani? Este vorba despre presiuni care vin din partea firmelor, in primul rand, care isi doresc un venit cat mai bun in functie de investitiile pe care le fac, insa peste asta s-a mai suprapus o inflatie foarte puternica, dar si razboiul economic – nu ma refer la cel din Ucraina, ci la cel dintre SUA si China, care este mult mai puternic si care ne afecteaza pe toti. In acest context, OECD si celelalte foruri internationale incearca sa gaseasca o metoda, astfel incat lucrurile sa fie cat mai rezonabil impartite intre tari, iar bugetul de stat al fiecarui stat in parte sa reflecte situatia economica a tarii respective cat mai corect. Una dintre metode este impozitul minim global. OECD a dezvoltat cu ceva timp in urma o strategie cu doi piloni. Pilonul 2 avea ca scop, in general, nu doar in UE, alocarea de venituri la bugetele de stat ale tarilor respective in functie de activitatea economica a firmelor, in functie de angajatii pe care firmele ii au in respectivele tari si in functie de activele folosite de firme in respectivele tari.

De ceva timp, in multe tari – SUA, Franta, UK – exista o serie de reguli de realocare a profiturilor in grup, astfel incat sa se ajunga la o rata de taxare cat mai rezonabila si sa se atraga impozitele in tarile in care se intampla activitatea, doar ca acum a aparut acest prag global de 15%. Modul de calcul este destul de complicat – acesta include o baza, care are niste exceptii, si niste reguli de tranzitie destul de greu de inteles si de aplicat. Mai exista inca un aspect important aici: s-a dat, prin directiva europeana, libertate tarilor cum sa implementeze aceste prevederi in legislatia locala”, a precizat ea.

In continuare, Cristina Saulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre impozitul pe veniturile din salarii.

„Atentie foarte mare la clauza de mobilitate! Pe Codul Muncii, care a fost modificat, apare aceasta clauza – sunt situatii in care angajatorul este obligat sa o aiba, insa nu este obligat sa o si remunereze. Totul este la intelegerea dintre angajator si angajat.

Daca clauza de mobilitate este remunerata, aceasta remuneratie este neimpozabila in limita a 2,5 ori nivelul legal al diurnei, dar dupa ce se calculeaza acest 2,5 ori nivelul diurnei, suma astfel obtinuta se duce in calculul a 33% din salariul de baza.

Vreau sa accentuez faptul ca toate aceste venituri neimpozabile care intra in plafonul de 33% sunt plafonate dublu – fiecare are un plafon individual si doar ceea ce se incadreaza in acel plafon individual intra in calculul plafonului de 33%. Daca oricare din aceste venituri depaseste plafonul individual, partea care il depaseste din start se duce la venituri asimilate salariilor.

Un alt venit care intra in baza de calcul a veniturilor neimpozabile de 33% il reprezinta contravaloarea hranei, daca nu se acorda tichete de masa. De asemenea, cazarea si contravaloarea chiriei, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, trebuie sa tina cont de anumite conditii”, a spus ea.

Monitorizarea fiscala a e-comertului este un alt subiect abordat in cadrul Tax & Finance Forum 2023. Astfel, Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax Romania, Noerr, a precizat: „Pentru mine, comert inseamna relatia dintre furnizor si consumator. In masura in care vorbim despre furnizor si consumator si despre comportamentul consumatorului, evident ca acesta migreaza tot mai mult catre zona online. Este mai simplu, ne putem cumpara orice de pe site-urile de specialitate. Mai sunt si alte zone, care sunt mai gri. Exista unele initiative care pot conduce spre o zona de nefiscalizare, sanctionata de catre autoritatile fiscale.

Dupa ce au inceput sa se prinda autoritatile fiscale ca exista un flux sau fluxuri numeroase care scapa impozitarii pe consum in Uniunea Europeana, s-au gandit si au venit cu un pachet de TVA pentru comertul electronic, care a intrat in vigoare in 2021. Aceasta a fost o initiativa foarte vizibila si foarte ampla, iar mecanismele prin care s-a implementat au fost destul de complexe.

Pachetul este amplu si are multe elemente, insa sunt cateva pe care trebuie sa le tinem minte. Dintr-o data, platformele online au capatat un rol foarte important in acest ecosistem digital. Pe langa faptul ca ele consolideaza, asigura transportul, depozitarea, duc coletul la consumatorul final, capata si niste obligatii fiscale. Acum aceste platforme trebuie sa plateasca taxe, sa se asigure ca toate importurile sunt raportate corect, ca TVA este colectat din statul membru al consumatorului, ca s-a inregistrat corect intr-un stat anume si plateste TVA pentru toate tarile in care sunt comercializate produsele. Aici exista si obligatii noi: prin implementarea unei reguli care spune ca atunci cand avem colete cu o valoare intrinseca mai mica de 150 euro, care nu sunt tigari, bauturi, etc., se aplica un sistem optional, astfel incat cineva trebuie sa declare undeva importul , urmand ca vanzarea sa fie impozitata in UE.”

La randul sau, Roxana Popa, Director, Servicii Fiscale, PwC Romania, a prezentat tendintele si raportarile fiscale, in linie cu reglementarile internationale.

„Toate prevederile si modul in care se aplica raportarea DAC7 de catre platforme si operatorii de platforme sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Inca nu avem un ordin ANAF cu normele de aplicare, cele care ne vor spune cum sa ne inregistram platforma, cum sa facem aceasta declaratie si, mai ales, cum sa putem transfera informatii si catre alte state unde platforma este activa.

Este important sa stim ca aceste date vor fi schimbate intre autoritatile fiscale din tarile in care platforma este operationala, iar noi ne putem inregistra intr-un singur stat. DAC7 vizeaza tranzactiile pentru operatori mici, pentru persoane fizice, dar este posibil sa ne afecteze si daca avem un website care poate sa faca o intermediere pentru unul-doi parteneri de afaceri.

Trebuie sa analizam impactul DAC7 si daca nu avem o platforma de tip marketplace. Spre exemplu, daca noi vindem anumite bunuri si poate intermediem o vanzare de asigurari sau alte tipuri de servicii, trebuie sa ne uitam sa vedem daca nu cumva pentru acel partener de afaceri sau pentru acel serviciu suplimentar nu va trebui sa facem si noi o declaratie de tipul DAC7”, a punctat ea.

Vorbind despre dificultatile generate de modalitatea de intocmire a contractelor si a actelor aditionale, Iacob Buga, Dispute Resolution Manager, Dobrinescu Dobrev SCA, a precizat ca: „Modalitatea de intocmire a contractelor si actelor aditionale subsecvente, prin care acestea sunt modificate, reprezinta «izvorul» de motive si pretexte pentru a sustine ca este vorba despre tranzactii artificiale, de tranzactii dictate, ca in ultima instanta nu s-a intamplat nimic, ca sunt niste hartii fara valoare.

Prima chestiune este cea legata de vointa partilor – care este angajamentul efectiv, agreat de parti, in momentul in care a fost incheiat contractul. Aici apar primele dificultati, pe fondul nedefinirii termenilor cu care se opereaza in cuprinsul contractelor, a necorelarilor intre diferite elemente contractuale, precum si a unor tehnici care sunt din ce in ce mai rare dar, totusi, exista – si anume aceea de a incheia un contract si de a-l modifica in acelasi timp.

O situatie pe care am avut-o si care inca nu a fost transata in instanta este legata de faptul ca intr-un contract se preciza ca pretul unor servicii se determina prin raportare la costurile directe si indirecte pe care le-a suportat prestatorul, in contextul prestarii respectivelor servicii. Organele fiscale, tinand cont de faptul ca termenii «costuri directe si indirecte» sunt definite de reglementarile contabile, au luat acele definitii, le-au comparat cu modalitatea in care a fost calculat respectivul pret si au ajuns la concluzia ca, din perspectiva contabila, au fost integrate o serie de costuri care nu sunt nici directe, nici indirecte. Problema este ca cei care au redactat contractul nu s-au gandit la termenii respectivi – ei au avut in vedere altceva.”

Continuand discutia inceputa de colegul sau, Andrada Ples, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre dificultatile in contextul probarii prestarii serviciilor intragrup.

„Am avut recent o inspectie fiscala in care doua societati din Romania – una platitoare de impozit pe profit, una platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor – prestau servicii catre societati terte. Cea platitoare de impozit pe profit presta catre societati atat din Romania, cat si din strainatate, iar cealalta catre beneficiari locali. Obiectul contractual prevedea foarte multe tipuri de servicii, care urmau a fi facturate la rata orara, in functie de numarul total de ore. In cadrul modalitatii practice de desfasurare s-a decis sa se faca o subcontractare de la societatea platitoare de impozit pe profit la societatea platitoare pe venitul microintreprinderilor, iar singurele dovezi care au existat pentru aceste prestari au fost formate dintr-un deviz in Excel, cumuland 150 de ore pe luna, la pretul de 20.000 de euro.

In momentul in care s-au cerut justificari din partea organelor de control, acestea nu s-au putut oferi, nu s-au putut prezenta comenzile stabilite conform contractului. Argumentul suplimentar din partea echipei de control a vizat faptul ca societatea platitoare de impozit pe profit avea 22 de persoane in functii pentru care puteau sa isi desfasoare obiectul contractual, iar societatea platitoare pe venitul microintreprinderilor avea doua, moment in care au spus ca atat timp cat societatea platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor avea si propriii clienti, nu se poate justifica prestarea serviciilor, prin faptul ca nu se poate prezenta documentatie justificativa de niciun fel si a fost folosita, practic, artificial toata aceasta structura, pentru a se diminua baza impozabila in societatea platitoare de impozit pe profit si de a se impozita artificial aceste venituri la o valoare favorabila, in societatea platitoare pe venitul microintreprinderilor. Astfel, noi nu consideram la modul general ca trebuie ca un organ de control sa ne spuna sub ce forma ne putem desfasura sau nu activitatea sau sa ne spuna ca, daca avem 22 de persoane care pot presta, nu avem dreptul de a lua un subcontractor independent. Nu este la latitudinea lor. Toata aceasta analiza are in spate un cost de beneficiu de alocare a costurilor, dar in momentul in care eu nu pot justifica nimic din ce a fost prestat, in mod evident ca argumentele vor curge, ca intr-o avalansa, si ne va face foarte grea pozitia noastra de a apara contribuabilul”, a spus ea.

Cea de-a doua sesiune a conferintei a fost deschisa de Daniela Teodoru, Director General, ANAF – Directia Generala Coordonare Control Fiscal, si Sia-Nicoleta Jiru, Director, ANAF – Directia Generala Coordonare Control Fiscal, care au vorbit despre digitalizarea ANAF.

„Cam de trei ani ANAF este intr-un proces de transformare ce vizeaza, in special, digitalizarea. Pe noi pandemia ne-a ajutat sa acceleram acest proces. In anul 2020, cand toata lumea era inchisa in casa, ANAF si activitatea controlului fiscal trebuiau sa se deruleze in continuare, pentru ca, cel putin o parte din agentii economici aveau nevoie de sprijinul ANAF – vorbesc despre cei care solicitau la rambursare sume in contul TVA, iar aceste rambursari trebuiau solutionate, pentru ca banii sa se intoarca inapoi catre mediul de afaceri si catre investitii. Alternativ, am inceput sa ne gandim cam cum am putea sa ne desfasuram activitatea de control fiscal de la distanta. In octombrie 2020 am promovat niste ordine de presedinte pentru reglementarea procedurilor de verificare documentara. Aceasta procedura de control fiscal exista de cand exista Codul Fiscal, insa nu a fost reglementata procedural si atunci, la finalul lui 2020, am reusit aceasta procedurizare si a ajuns ca o activitate de control fiscal sa se desfasoare cu interactiune minima cu contribuabilul, de la distanta, de la birou. Eforturile de digitalizare s-au concentrat pe mai multe paliere: conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, SAF-T. A fost un inceput greu, insa a pregatit terenul pentru anul acesta. Din perspectiva marilor contribuabili, peste 80% s-au conformat, iar cei care nu au reusit sa se conformeze ne-au adus la cunostinta ca depun toate eforturile, ca au anumite impedimente. In ianuarie si februarie, peste 15% dintre contribuabilii mijlocii au reusit sa se conformeze. Speram sa ajungem si, in 2025, sa reusim sa implementam si la contribuabilii mici fisierul standard”, a explicat Sia-Nicoleta Jiru.

La randul sau, Daniela Teodoru a precizat: „In cursul anului viitor, incepand cu 1 ianuarie 2024, vom incepe un proiect pilot pentru monitorizarea pe orizontala a contribuabililor, ce presupune o colaborare cu contribuabilii ce vor opta pentru programul pilot, astfel incat, in functie de planul de afaceri, obiectul de activitate, strategiile de investitii sau de dezvoltare, i se va acorda asistenta necesara. Pe perioada monitorizarii, numai daca prezinta risc contribuabilul va fi selectat in programul de control. Va fi un parteneriat deschis, confidential, dar in acelasi timp noi vom pune la dispozitie toate resursele noastre, astfel incat pe perioada de monitorizare sa eliminam orice fel de risc, iar business-ul respectiv sa fie conform cu reglementarile fiscale. Cred ca, pe de o parte, este un beneficiu al organului fiscal, dar cred ca este si un beneficiu al contribuabilului, avand o siguranta a business plan-ului.”

In continuare, Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de impozite indirecte, EY Romania, a vorbit despre re-startul sistemului fiscal: SAF-T, RO e-Factura si RO e-Transport.

„Vedem un parcurs al e-Factura in ultimii ani. Am inceput spre final de 2021, cu o ordonanta de urgenta care ne introducea in lumea e-Factura, optionala pentru relatia B2G si B2B. La inceputul anului 2022 s-a anuntat deja obligativitatea e-Factura pentru bunurile cu risc ridicat, care a intrat in vigoare din iulie 2022. Avem si e-Factura pentru facturile emise in baza voucherelor de vacanta din 1 aprilie. Tot din vara anului trecut, e-Factura este obligatorie pentru canalul B2G – nu pentru toate facturile emise catre autoritati publice; si aici trebuie avuta in vedere o legislatie specifica. Insist asupra acestui punct, pentru ca este un pilon asupra caruia s-ar putea sa se construiasca in momentul in care trecem la factura generalizata. E-factura pe relatia B2G implica faptul ca singurul document original care serveste drept factura si care sta la baza deducerii si colectarii TVA-ului este XML-ul transmis prin platforma ANAF catre beneficiarul government, institutie publica. In luna aprilie suntem programati la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru a obtine derogarea Romaniei de a implementat e-Factura cu caracter generalizat, pentru ca o astfel de trecere nu se poate face neobtinand aceasta exceptie din partea UE. Nivelul de incredere la nivelul Administratiei Fiscale in obtinerea acestei derogari este destul de mare”, a explicat ea.

Un alt subiect abordat in cadrul editiei Tax & Finance Forum din aceasta primavara a vizat principalele modificari aduse Codului de Procedura Fiscala, prin raportare la OUG 188/2022, cu accent pe modificarile ce sunt in vigoare. Astfel, Razvan Bratila, Managing Associate, Reff & Associates | Deloitte Legal, a precizat ca: „Modificarile urmaresc conformarea voluntara a contribuabililor, lucru care este de dorit si care este si in Occident un deziderat. Modificarile principale pe care le voi prezenta vor fi: accesul la dosarul administrativ al actiunii de control fiscal, eficientizarea inspectiilor fiscale, prin raportare la modalitatea de comunicare intre Fisc si contribuabil, avantajele notificarii de conformare si verificarea documentara – asa-numitul viitor al controlului fiscal.

Cu privire la dosarul administrativ al actiunii de control fiscal, aceasta este o institutie nou-instituita si reglementata in Codul de Procedura Fiscala, ce contine toate documentele si informatiile care stau la baza constatarilor organelor de control. Asta inseamna ca toate documentele si informatiile vor fi centralizate intr-un singur loc, iar contribuabilul va avea acces la acestea in timpul inspectiei fiscale. Este o masura mai mult decat binevenita, intrucat transparentizata activitatea de control si, totodata, confera contribuabilului posibilitatea de a-si exercita intr-un mod cat mai complet dreptul la aparare.”

Nilanjan Nag, Transfer Pricing Manager, PKF Finconta, a incheiat cea de-a doua sesiune vorbind despre preturile de transfer – aspecte practice, studii de caz si relevanta acestora la nivelul Romaniei.

„HP a acordat o serie de imprumuturi catre subsidiarele sale din strainatate, utilizate pentru finantarea desfasurarii activitatii. Imprumuturile au fost structurate ca datorii cu dobanzi fixe si scadenta. Serviciul Federal de Administrare Fiscala (IRS) a verificat declaratiile fiscale ale HP pentru anii 2006-2007 si a stabilit ca imprumuturile intra-grup ar trebui sa fie reclasificate in aport la capital. IRS a sustinut ca imprumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de buna credinta, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate in mod adecvat si nu aveau termeni de rambursare semnificativi. HP a sustinut ca imprumuturile erau datorii de buna credinta si ca au fost structurate si documentate in mod corespunzator in conformitate cu normele fiscale si contabile aplicabile.

Curtea Suprema a decis in favoarea IRS, considerand ca imprumuturile intra-grup ar trebui reclasificate in aport la capital. Instanta a constatat ca imprumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de buna credinta, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate in mod adecvat si nu aveau termeni de rambursare semnificativi. Instanta a mai constatat ca imprumuturile faceau parte dintr-un plan mai amplu al HP de a evita impozitele din SUA prin transferarea veniturilor catre filialele sale straine. Decizia instantei in acest caz a clarificat factorii care sunt relevanti pentru a determina daca un imprumut intra-grup ar trebui reclasificat in aport la capital. Decizia a subliniat, de asemenea, importanta documentarii si structurarii adecvate a tranzactiilor intra-grup pentru a evita consecintele fiscale negative”, a spus el.

Eveniment organizat de BusinessMark pe 4 aprilie 2023, la Bucuresti si online.

Partenerii conferintei au fost: EY Romania, Noerr, Cabot Transfer Pricing, PwC Romania, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Evenimentul a fost sustinut de: Camera Consultantilor Fiscali, BRCC – British Romanian Chamber of Commerce

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferinte Solutii

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piata, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, Romania Durabila, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Femei in Afaceri

Despre BusinessMark

Din 2013 organizam evenimente business, in principal „concept propriu”, gandite si planificate  de noi, de la idee si concept, pana la implementare. Avem o abordare „all-industries” si dedicam proiecte unei arii largi de industrii si domenii profesionale. Ne dorim sa ne punem „amprenta” in vietile profesionale ale participantilor, sa producem un impact concret.  Ne propunem sa cream contexte pentru schimb de experienta si creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat si a gasi partenerii potriviti.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizam evenimente construite pentru partenerii nostri, evenimente gandite impreuna cu acestia si adaptate obiectivelor lor. Daca esti in cautarea unei echipe profesioniste care sa organizeze evenimente B2B, suntem alaturi de tine, pas cu pas. Poti conta pe experienta noastra in consultanta, suport in crearea si implementarea conceptului de eveniment, in managementul evenimentului de la creatie, logistica, productie si pana la optimizarea eficienta a bugetului.