Constructie Pasiva: Exemple si Principii

Definitie si clasificare

O constructie pasiva este o cladire care consuma foarte putina energie pentru a se incalzi pe timp de iarna, sau raci pe timp de vara si ofera celui care o foloseste un confort optim pe tot parcursul anului. Costurile de utilizare sunt, asadar, considerabil reduse. O constructie pasiva consuma cu 90% mai putina energie fata de o cladire obisnuita.
In plus, consumul este cu 75% mai mic comparativ cu o cladire noua.

Casa pasiva pierde considerabil mai putina caldura fata de o cladire obisnuita. Acest lucru se datoreaza unui strat termoizolant mai gros si continuu aplicat pe exteriorul intregii cladiri. In plus, puntile termice si zonele sensibile sunt reduse inca din faza de proiectare. De asemenea, se utilizeaza un sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, care asigura aportul necesar de aer proaspat cu un efort minim pentru a-l incalzi.

Casele pasive pot fi de trei tipuri: clasic, plus sau premium. Diferenta dintre acestea o face cantitatea de energie regenerabila pe care o produc in raport cu suprafata construita a cladirii. Pentru cladirile existente care sunt renovate, echivalentul certificarii se numeste EnerPHit (Energy Retrofit with Passive House Components) clasic, plus sau premium.

O constructie pasiva respecta mai multe criterii obiective: 

Necesarul de energie pentru incalzire sa nu depaseasca 15 KWh/mp*an sau necesarul maxim de energie pentru incalzire sa fie mai mic de 10 W/mp.

In acelasi timp, este importanta etansarea corecta a cladirii, adica sa nu dispuna de zone prin care aerul cald din interior sa iasa afara (iarna), sau invers, aerul cald din exterior sa intre in casa (vara). Astfel, la testul de etanseizare trebuie sa avem numarul de schimburi orare de aer (n50) la o presiune de 50Pa mai mic de 0,6 [1/h], test ce se face in santier cu usa suflanta (Blower Door Tests).

Un alt criteriu este ca necesarul de energie primara sa fie mai mic de 120kWh/mp*an.

Case pasive in Romania

In anul 2024 in Romania exista 29 de constructii inscrise in baza de date oficiala a Passive House Institute din Darmstadt, Germania. Din cele 29 de constructii inscrise doar 18 sunt sunt certificate a fi case pasive, majoritatea fiind localizate in Bucuresti si in Cluj.

Din constructiile certificate, 2 sunt cladiri de birouri, 1 este locuina colectiva iar restul de 15 sunt locuinte unifamiliale. Se observa un interes ridicat pentru astfel de cladiri mai degraba in mediul privat si in orasele dezvoltate din punct de vedere economic.

Pe harta pusa la dispozitie de acelasi institut avem informatii despre localizarea a 25 de cladiri din care certificate sunt 17, astfel: Bucuresti – 6, Cluj – 3, Sf. Gheorghe – 2, Targoviste – 1, Sibiu – 1, Bacau – 1, Odorheiu Secuiesc – 1, Targu Mures – 1, Oradea – 1.    Vezi harta aici
sursa – https://database.passivehouse.com/en/buildings/map/

5 principii ale unei constructii pasive

Pentru a proiecta o casa pasiva trebuie sa respectam inca din faza de proiectare 5 principii obiective cuantificabile. Cele 5 principii au fost stabilite de Institutul de Case Pasive din Germania, cei care au elaborat metodologia.  Acestea sunt:

1. Tamplarii eficiente energetic care previn tranferul de caldura dintre aerul interior si cel exterior.
2. Folosirea unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura cu randament de peste 75%, prin intermediul caruia, aerul viciat din interiorul casei cedeaza caldura aerului proaspat adus de afara. Astfel, diferenta de temperatura dintre interior si aerul rece exterior este de doar cateva grade, ceea ce face ca energia consumata pentru a-l aduce la temperatura de confort din interior sa fie minimala (iarna).
3. Termoizolarea cladirii corecta. Utilizarea si dimensionarea termoizolatiei eficient, fara intreruperi de-a lungul intregii anvelopante. Aceasta va tine caldura la interior pe timp de iarna, iar pe timp de vara, la exterior.
4. Etanseitatea cladirii la aer. O constructie pasiva  este fie foarte bine etanseizata si  nu permite aerului sa intre sau sa iasa prin zonele sensibile, si sa piarda caldura.
5. Reducerea puntilor termice din faza de proiectare. Casele pasve au cat mai putine zone sensibile de acest tip, mai ales in zonele cu climat rece.

Este important ca toate aceste principii sa fie prevazute si respectate inca din faza de proiectare. Detaliile de executie au un rol esential in identificarea posibilelor probleme. Acestea permit luarea de masuri din timp.

Diferenta dintre nzeb si o constructie pasiva

Principala diferenta dintre standardul NZEB (near zero energy building) si standardul de casa pasiva este semnificativa. Standardul NZEB a devenit obligatoriu in Romania pentru toate cladirile noi si cele aflate in renovare din anul 2020. Acest standard este adoptat la nivelul Uniunii Europene. Pe de alta parte, standardul de casa pasiva este optional si voluntar, fiind recunoscut la nivel international.

Pentru o cladire NZEB, necesarul de energie din surse conventionale (gaz, lemn, carbune, etc.) este mai scazut. Scopul este ca, pe termen mediu si lung, acest necesar sa ajunga aproape de 0.  Pentru a respecta standardul nZEN, unul din principii este ca minimum 30% din energie sa provina din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice, solare, etc

Criteriile unei case nzeb sunt mai indulgente fata de o casa pasiva. Cateva exemple in acest sens sunt: grosimea termoizolatiei este mai redusa, sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura este recomandat si nu obligatoriu, la fel ca si testul cu usa suflanta.

Constructie pasiva: avantaje pentru beneficiari

O casa pasiva înseamna un proiect foarte bine detaliat inca din faza de proiectare si atent pus in opera in faza de executie.

Certificarea unei case pasive ofera beneficiarilor:

• garantia unei constructii bine facute, care functioneaza asa cum a fost gandita si executata
• siguranta
• calitate ridicata a constructiei si a vietii
• confort termic si aport de aer proaspat si curat pe tot parcursul unui an
• claritate; beneficiarul poate afla inca din faza de proiectare care va fi necesarul de energie pentru incalzire si implicit ce costuri genereaza
• costuri de exploatare scazute

Recent, unul dintre beneficiarii unei case pasive cu structura din CLT a povestit despre experienta lui. Datorita detaliilor corecte din faza de proiectare, a reusit sa evite stresul suplimentarilor de santier. Astfel, nu a avut parte de situatii neanticipate. Diferenta dintre costul de executie calculat initial si costul real este nesemnificativa, adica mai putin de 4%.

Concluzie 

Certificarea unei cladiri pasive se face cu auditor extern echipei de proiectare. Acesta este implicat inca din faza de proiectare si verifica respectarea standardului si metodologiei (precertificare). Apoi, in santier verifica executia, documentele de calitate ale materialelor si detaliile ascunse care fac diferenta (certificare).

In concluzie, o cladire pasiva se construieste cu un proiect bine realizat, elaborat de arhitecti si ingineri cu expertiza. Acest standard se atinge numai daca de la inceputul proiectului acest obiectiv este stabilit si comunicat. Atingerea standardului de casa pasiva nu este o intamplare, este un demers bine definit cu o metodologie si standard verificat.