AHK Romania a lansat brosura Agri-Food Policy Brief, care reuneste un set de propuneri de politici publice si solutii pentru stimularea industriei agroalimentare din Romania. Documentul este rezultatul unui efort comun al companiilor membre AHK Romania – firme producatoare de inputuri agricole, fermieri, retaileri – si Centrul Roman de Politici Europene, Clubul Fermierilor Romani, Alianta Industriei Semintelor din Romania, InfoCons si Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania.
„Propunerile formulate in aceasta brosura reprezinta un punct de plecare. Am dorit sa lansam in discutie publica acest document, in speranta ca va fi preluat si integrat intr-unul si mai bun sau chiar mai amplu,” a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK Romania.
El a precizat ca discutia legata de lantul valoric din sectorul agroalimentar nu ar trebui sa se concentreze doar pe teme legate de deficitul comercial: „Este nevoie de o perspectiva mai larga. Trebuie sa dezvoltam o strategie integrata, deoarece provocarile nu sunt legate doar de un agent economic de pe lantul valoric. Identificarea de solutii de-a lungul lantului valoric agroalimentar, intr-un proces de aliniere a mai multor actori, reprezinta principalul obiectiv si contributia esentiala a acestei publicatii”.
Industria agroalimentara este una din industriile care poate sa beneficieze de sprijin prin pachetul de relansare economica propus de Ministerul Finantelor si aflat in dezbatere publica. „Intelegem nevoia de procesare, intelegem nevoia unui lant scurt, de la ferma la raft. Am avut si discutii legate de anumite lucruri pe care ar trebui sa le abordam cu marii retaileri. Sunt lucruri pe care le-am putea face, dar ca sa le facem, trebuie sa intelegem mai in detaliu mecanismul care astazi este in piata si pe care, eventual, ar trebui sa-l reglementam”, a declarat Mihai Jurca, seful Cancelariei Primului Ministru. El a precizat ca o politica publica trebuie sa fie cuprinzatoare si sa aiba o aplicabilitate generala.
Evenimentul de lansare s-a realizat sub forma a doua dezbateri pe teme precum: „Politici publice, cooperare si inovare pentru un lant de furnizare competitiv in sectorul agroalimentar” si „De la ferma la raft: cooperative, procesare locala si promovarea produselor romanesti”, la care au participat reprezentanti ai guvernului, senatului, Ministerului Agriculturii, ai asociatiilor profesionale, institutelor de cercetare, companiilor membre, cooperativelor agricole.
Autorii documentului Agri-Food Policy Brief sustin ca agricultura si industria alimentara sunt ramuri ale economiei de importanta nationala, deoarece asigura securitatea alimentara si rezilienta economica. Cu toate acestea, actuala gestionare a domeniului nu mai raspunde adecvat provocarilor privind sustenabilitatea, competitivitatea, tehnologia si securitatea alimentara, fiind necesare schimbari de politici, in agricultura si in industria alimentara.
Expertii au identificat cinci sectoare prioritare, precum si solutii pentru cresterea competitivitatii industriei alimentare: semintele si protectia plantelor, fermierii, cooperativele agricole, industria alimentara si food retail.
In sectorul „semintelor” se propune combaterea traficului ilicit de produse contrafacute pentru protectia plantelor, precum si sustinerea inovatiei, care sa permita adoptarea noilor tehnici genomice. Acestea sunt capabile sa genereze soiuri rezistente la stres climatic, hidric si la boli, sa reduca utilizarea inputurilor conventionale, sa asigure securitatea alimentara si sa atinga obiectivele europene privind tranzitia verde.
La sectorul „fermieri” solutiile propuse vizeaza pastrarea competitivitatii produselor romanesti, prin acordarea de credite cu rambursare extinsa sau garantii dedicate. De asemenea, se are in vedere dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, care sa includa proiecte de apa si agricultura integrate, ca solutie la problema irigatiilor inexistente.
Sectorul „cooperative agricole” necesita investitii dedicate.
Acest lucru ar presupune ca urmatorul Plan National Strategic pentru agricultura post-2027 sa sustina infiintarea de noi cooperative agricole prin facilitare comunitara, consiliere, crearea unui plan de afaceri si sprijin de know-how in perioada de start-up. Este nevoie de instrumente flexibile de garantare sau fonduri de risc partajat intre stat si sectorul bancar.
Industria alimentara se confrunta cu lipsa de incredere a consumatorilor generata de perceptia negativa asupra aditivilor folositi in acest domeniu. Solutia propusa vizeaza informarea corecta a publicului cu privire la aditivii alimentari si rolul lor real, prin campanii publice sustinute de parteneriate intre autoritati, scoli si industrie. Rolul acestor informari este o mai buna intelegere a diferentei dintre aditivii siguri si cei controversati.
O alta problema a sectorului o reprezinta exportul cu preponderenta a materiilor prime si importul de produse cu valoare adaugata ridicata, fapt care afecteaza echilibrul comercial. Solutia gasita se refera la identificarea niselor-lipsa, catre care sa fie directionati producatorii locali. Astfel, acestia ar putea fi stimulati sa se extinda si sa isi diversifice oferta catre nisele deficitare, reducand dependenta de importuri.
In sectorul „food retail” sunt necesare masuri precum : reducerea costurilor administrative, prin standardizarea documentatiei de-a lungul intregului lant agroalimentar, de la productie la retail, cresterea capacitatilor de export prin investitii, integrarea productiei locale, valorificarea standardelor de calitate, promovarea coordonata a Romaniei ca destinatie pentru investitii in industria agro-alimentara.
Existenta cererii ridicate pe piata alimentelor procesate din Romania reprezinta un potential semnificativ pentru sectorul local de productie si poate contribui la diminuarea deficitului, precum si la dezvoltarea industriei alimentare autohtone, spun expertii.
In concluzie, autorii studiului arata ca stiinta, cercetarea si educatia reprezinta elemente-cheie in tranzitia catre un sector agroalimentar modern, bazat pe tehnologii avansate, biotehnologii, genetica de ultima generatie si mecanizare performanta. Actualizarea competentelor, adoptarea infrastructurilor moderne si integrarea inovatiilor emergente sunt conditii esentiale pentru cresterea productivitatii si consolidarea rezilientei sectorului.
Prin rolul sau institutional, AHK Romania sprijina dialogul dintre actorii relevanti ai sectorului si pune la dispozitie, prin companiile sale membre, orice forma necesara de sprijin.
Despre Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania)
AHK Romania este reprezentanta oficiala a economiei germane. Infiintata in 2002, AHK numara peste 700 de membri si ofera companiilor o platforma importanta pentru networking, schimb de informatii si experiente. Prin serviciile pe care le ofera si prin evenimentele pe care le organizeaza, AHK Romania sustine activ companiile germane la intrarea lor pe piata romaneasca si este totodata partener al firmelor romanesti interesate de piata germana. Incepand cu 1 ianuarie 2020, in cadrul AHK Romania functioneaza si Centrul de competenta pentru Republica Moldova. Dorim astfel sa intensificam relatiile de afaceri intre companii din Romania, Republica Moldova si Germania si sa contribuim semnificativ la dezvoltarea economica a Republicii Moldova.
Tema anului 2026: Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow
Comunitatea de afaceri romano-germana considera ca increderea creeaza forta care dezvolta companii, parteneriate si care contribuie la intarirea economica a Europei. Un veritabil constructor de punti intre tari, piete si culturi, AHK Romania reprezinta fiabilitate, continuitate si incredere. Este in acelasi timp platforma si partener pentru companiile care cauta noi directii si care doresc sa se extinda. Prin dialogul constant cu mediul politic, economic si social, AHK Romania creeaza stabilitate, stimuleaza inovatia si ofera companiilor posibilitatea de a avea succes peste granite.
Partener Principal
MATEK Build Smart