„Principala provocare, in Romania, este ca nu privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate de crestere a business-ului”. Descopera principalele concluzii ale conferintei ESG:ro 2023

Politicile de ESG vin ca o continuare fireasca a initiativelor de CSR, insa organizatiile trebuie sa ramana flexibile la transformarile ce pot sa apara, intr-un context dinamic, dominat de incertitudine, si sa isi adapteze strategiile in functie de acestea, pentru ca, fara indicatorii ESG, va fi din ce in ce mai greu sa asiguram continuitatea organizatiei pe termen mediu si lung, au concluzionat cei 15 specialisti invitati la conferinta ESG:ro, ce s-a desfasurat pe 26 mai 2023, in format hibrid.

Aproximativ 200 de specialisti in sustenabilitate si ESG s-au reunit la Radisson Blu Hotel Bucuresti si online, pentru a discuta despre cum pot organizatiile sa faca tranzitia spre un business mai sustenabil si despre provocarile ce pot sa apara in aceasta tranzitie si in conformarea la standardele ESG.

Conferinta a inclus doua sesiuni de prezentari si un panel de dezbatere, fiind moderata de Daniel Dragan, Managing Partner, BusinessMark si Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour – Brand Strategists. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita inregistrarea conferintei pe site-ul BusinessMark, in sectiunea On Demand.

Francesca Bellucci, ESG Director, SIDEL, a deschis prima sesiune, vorbind despre reglementarile europene privind politicile de sustenabilitate.

„Majoritatea companiilor incep (transformarea) pornind de la sustenabilitatea mediului – pana acum cativa ani, aceasta era semnificatia sustenabilitatii pentru majoritatea industriilor, dar acum ne indreptam catre o intelegere mai ampla a acestui subiect, in conformitate cu ceea ce ne spune Organizatia Natiunilor Unite: sustenabilitatea este, de asemenea, legata de dezvoltarea durabila, de guvernanta si de aspecte sociale. Unul dintre punctele de transformare a fost Directiva privind raportarea de catre intreprinderi de informatii privind durabilitatea (CSRD), care spune in principal trei lucruri.

Primul lucru este ca dezvaluirea voluntara in privinta raportarii de sustenabilitate nu mai este optionala, ci a devenit obligatorie. Termenul limita este 2026. Acest raport nu poate fi doar unul dragut, creat de departamentul de marketing, pentru a fi atragator din punct de vedere  estetic, ci trebuie sa urmeze anumite standarde – exista cerinte specifice care precizeaza clar ce trebuie sa includem in acest raport. Cel mai important aspect este ca acest raport va fi auditat. Intentia Comisiei Europene este de aduce raportul de sustenabilitate la acelasi nivel cu cel financiar, din punct de vedere al importantei, relevantei si conformitatii. Exista multe informatii pe care trebuie sa le includem in raport, deoarece CSRD precizeaza in mod clar ca, dincolo de aspectele privind datele, trebuie sa impartasim modelul nostru de afaceri, modul in care este rezilient la modificarile reglementarilor date de schimbarile climatice. Care este strategia noastra? Care sunt obiectivele noastre ESG si cum progresam in realizarea lor?„, a spus ea.

Teodora Maracineanu, Marketing Director, Electrolux Romania, a impartasit in cadrul conferintei etapele prin care a trecut organizatia pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate.

„Sunt multi pasi care mai trebuie facuti pentru a ajunge la obiectivele necesare. Noi, la Electrolux, avem o orientare spre sustenabilitate de foarte mult timp – vorbim de un business cu o istorie de peste 100 de ani, iar cadrul nostru de sustenabilitate «For the Better 2030» are in vedere actiunile pe care le putem face atat la nivel de companie – prin operatiunile pe care le desfasuram, prin impactul pe care il au ele asupra mediului, la nivel de solutii – adica ce produse punem pe piata, cat si la nivelul consumatorului.

Toate acestea sunt orientate catre obtinerea obiectivelor noastre de neutralitate climatica si catre o economie circulara. Este un drum pe care l-am inceput de mult timp; sustenabilitatea a evoluat – a trecut de la respectarea reglementarilor legislative pana la a fi parte din identitatea companiei, parte din cum actionam la nivel de angajati si la nivel de operatiuni, pentru ca, pana la urma, impactul poate fi realizat atat timp cat actionezi la toate nivele.
Platforma noastra de sustenabilitate are in vedere trei dimensiuni principale. Cum sa fii o companie mai buna se refera la operatiunile pe care le desfasuram, la partea interna – aceea de a actiona etic, de a promova diversitatea si drepturile angajatilor si de a actiona sustenabil pe intreg lantul de aprovizionare. Cand vine vorba de solutii, vrem sa oferim produse care sa fie eficiente din punct de vedere energetic, resurse implicate; vorbim si despre un model de business circular si incercam pe cat posibil sa eliminam materialele nocive in realizarea produselor noastre. Ne dorim, totodata, sa imbunatatim viata consumatorilor. Ne uitam spre sustinerea unei alimentatii mai sustenabile, de exemplu”, a explicat ea.

In continuare, Mirela Tanase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a vorbit despre initiativele de CSR si modul in care acestea isi unesc fortele cu partea de Diversity & Inclusion, pentru un viitor mai incluziv si mai sustenabil.

„De trei ani, vorbim mai mult despre Diversitate si Incluziune – avem strategii in organizatii care sunt dedicate, prin excelenta, educarii corporatiilor sau organizatiilor in zona de incluziune, dar vorbesc si despre potentialul pe care diversitatea il aduce la masa, in orice initiativa corporatista pe care o intreprinde. Trebuie sa schimbam putin felul in care ne uitam la lucruri. De fiecare data, schimbarea de perspective aduce pe masa elemente pe care, poate, nu le-am luat in calcul. Elemente care, coroborate cu alte elemente existente la care lucram destul de mult, pot sa genereze rezultate mult mai consistente si mult mai de impact, pentru ca, la final, vorbim despre un impact sporit, despre diferentiere, despre responsabilitate si despre adaptabilitate. Vorbim despre inovare si, mai mult decat atat, vorbim despre cresterea performantei in business, intr-un mod mai sustenabil.

Ce poate invata o strategie de CSR de la zona de D&I? In primul rand, perspectiva holistica cu care vine strategia de Diversity & Inclusion – posibilitatea de a imbogati initiativele din interiorul organizatiei. De ce? Pentru ca se intampla doua lucruri: maximizeaza resursele si creste eficienta si inovatia. Daca aceste locuri raman cu noi, vom avea, poate, o deschidere mai mare in ceea ce priveste aducerea la masa a mai multora din colegii nostri din organizatie, pentru ca pe cat de diferite sunt perspectivele, pe atat sunt mai valoroase. O strategie de D&I are sanse mari sa se ancoreze pragmatic de strategia de business”, a explicat ea.

Procesul de transformare a business-ului spre a deveni mai sustenabil este unul de lunga durata, a explicat Elis Isa-Sipciu, Corporate Affairs and Engagement Director, L’Oréal Romania. „Ne-am dat seama ca avem obligatia ca frumusetea pe care o cream sa fie una responsabila si, in acelasi timp, ca este nevoie de un proces lung de a transforma business-ul, tocmai pentru a nu compromite resursele planetei. In 1995 am infiintat primul laborator de mediu – un spatiu dedicat in care formulele noastre au fost testate pentru a vedea care este posibilul impact asupra ecosistemului, tocmai cu ambitia de a le imbunatati.

In 2009 am implementat primele obiective de mediu. In 2013, ne-am dat seama ca este foarte important sa avem intreaga organizatie in spatele acestor obiective de sustenabilitate, asa ca am vazut nevoia de a avea toate obiectivele intr-un program bine definit si care sa mobilizeze absolut toate resursele – a fost primul nostru proiect de sustenabilitate «Sharing Beauty with All», a durat sapte ani si am atins cateva obiective importante pentru noi: mai bine de 80% reducere de dioxid de carbon – vorbim despre fabricile noastre si despre centrele de distributie, am redus consumul de apa, avem o treime din fabrici care folosesc apa filtrata si reutilizata, am reusit sa reducem cu 37% si deseurile care sunt generate de aceste fabrici si centre de distributie. Procesul este unul lung, iar pana in 2030 obiectivele sunt si mai mari.

A venit 2020 si ne-am dat seama ca avem nevoie sa mergem si mai departe, si mai repede, astfel ca am venit cu o faza a doua a proiectului nostru. Ne-am concentrat pe trei piloni: transformare, apoi ne-am dat seama ca e important sa sustinem si ecosistemul de business sa treaca prin acest proces de transformare si  nu in ultimul rand, responsabilitatea fata de societate.”

„Fara indicatorii ESG, va fi din ce in ce mai greu sa asiguram continuitatea organizatiei pe termen mediu si lung”, a punctat Ciprian Stanescu, Presedinte & CEO, Social Innovation Solutions.

„Cum ne ajuta indicatorii ESG sa asiguram continuitatea organizatiei pe termen mediu si lung? Fara indicatorii ESG va fi din ce in ce mai greu sa facem asta. Cum contribuie ESG la o mai buna retentie a angajatilor, la bunastarea lor si la castigarea loialitatii stakeholderilor? Eminamente, ESG este un instrument contabil; insa este si un instrument de transparentizare a modului in care producem lucruri si cum le dam mai departe, cum avem grija de circularitatea lor.

Cel mai important lucru pe care cred ca poate sa il aduca ESG  pentru angajatii nostri, mai ales pentru cei viitori, este acest tip de transparenta despre a arata cum producem, ca transformarea nu este gata, ca nu este suficient ce facem, dar ca suntem pe drumul ce bun.

Ma uit putin si la obstacolele in aplicarea standardelor ESG. Cum pot IMM-urile sa devina mai sustenabile? Intr-o tara construita din IMM-uri, ele reprezinta, intr-o mare masura, supply chain-ul, iar daca ele nu sunt sustenabile, ne va fi tuturor mult mai greu de acum inainte. Un raport recent realizat de Amazon Launchpad in 2022 arata ca 92% din investitori spun ca business-urile care au strategii de sustenabilitate reale, nu doar publice, vor atrage cei mai buni angajati. Multi dintre ei au refuzat investitii pentru ca nu au avut incredere fie in rapoartele de sustenabilitate, fie in obiectivele de sustenabilitate pe care unele companii, start-up-uri, IMM-uri le-au avut in discutiile lor. Cand ne uitam la evaluarile de piata, acesti investitori spun ca acele companii care reusesc sa transparentizeze ce fac au si valoare de piata mai mare”, a continuat el.

Prima sesiune a conferintei a fost incheiata de un invitat special, Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager, Apivita: „Sustenabilitatea nu este deloc o chestiune legata de ceea ce veti face pana in 2050 sau de ceea ce veti realiza in viitor. Sustenabilitatea nu este legata de ce ati putea realiza la finalul acestui an, ci este vorba despre ceea ce faceti astazi si cum puteti performa, ce masurati, ce actiuni intreprindeti pentru a imbunatati aceste KPI-uri. In 2021, PUIG a lansat Agenda ESG 2030, care se concentreaza pe 6 piloni si 16 programe, acoperind intreaga companie. La APIVITA, ne-am angajat sa devenim una dintre companiile respectate in ceea ce priveste ESG-ul. Suntem prima si singura companie certificata B Corp din Grecia inca din 2017. Suntem pe deplin aliniati cu Agenda ESG 2030 a PUIG, deoarece urmam multe standarde si principii ESG, care ne ajuta sa masuram impactul asupra mediului, precum si impactul furnizorilor nostri. Provocarea cu care ne confruntam in ceea ce priveste furnizorii nostri este imensa. In opinia mea personala, cel mai solicitant lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa incepeti colectarea de date primare.”

In cea de-a doua parte a conferintei, Carmen Schuster (PORR Romania), Sergiu Bazarciuc (Simtel), Oana Stamatin (Colliers Romania), Corina Blanaru (PKF Finconta ESG), Raul Pop (Coalitia pentru Economia Circulara, Asociatia ECOTECA), Ana Nicolae (AVON Romania si Moldova) si Ionut Ruscea (Romstal) au participat la un panel de dezbatere, moderat de Daniel Dragan, Managing Partner, BusinessMark si Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour – Brand Strategists.

Una dintre problemele care apar cand vine vorba de sustenabilitate este lipsa comparabilitatii, a explicat Corina Blanaru, Partener, PKF Finconta ESG. „In acest moment, in Romania, exista un cod roman al sustenabilitatii, iar la nivelul Secretariatului General al Guvernului avem un Departament pentru durabilitate. Codul roman al sustenabilitatii este creat pe baza unui cod din Germania, insa este foarte aproape de standardele care urmeaza sa se adopte. El a intrat in vigoare anul trecut si poate fi utilizat gratuit. Ai posibilitatea sa te compari cu companiile care s-au inregistrat deja pe aceasta platforma si poti sa-ti dai seama, cumva, cum te pliezi pe industrie.

Avem o problema cu sustenabilitatea pentru ca nu avem comparabilitate. Unul din motivele pentru care s-a adoptat directiva care ureaza sa intre in vigoare este tocmai pentru ca se utilizeaza mai multe sisteme in paralel. De anul viitor, va intra in vigoare si un punct de raportare unica pentru Europa si atunci situatiile financiare, impreuna cu acest raport de sustenabilitate, se vor raporta la acest punct de raportare, care ne va permite comparabilitatea pe industrii.

Intr-adevar, in acest moment, lucrurile sunt putin neclare. Cele mai multe companii aleg sa se raporteze la standardele internationale, la GRI, si chiar daca au bunavointa, au problema infrastructurii. Chiar daca eu doresc sa raportez, ma confrunt cu anumite provocari. Ideea sustenabilitatii este ca atunci cand pui pe piata un produs sau un serviciu sa nu mai ai deseuri.”

De aceeasi parere este si Raul Pop, Co-Fondator, Vice-Presedinte – Coalitia pentru Economie Circulara – CERC  , Director Programe – Asociatia ECOTECA. „Noi suntem toti in aceasta rotita infernala, ce se roteste – credem noi – in directia potrivita, insa intrebarea este daca se roteste suficient de repede fata de ce nevoi avem. Uitati-va in statisticile Romaniei, in statisticile de sustenabilitate, si veti vedea ca stam pe loc. Avem vreo 20 de ani in care am inceput sa vorbim despre impactul pe care il avem asupra mediului si societatii, prin comparatie cu cei 600 de ani de cand vorbim despre cifrele din business. Evident ca experienta si capacitatea noastra de a duce discutia la un nivel de maturitate relevant nu se compara intre cele doua. Si, totusi, nevoia este cel putin la fel de profunda, pana la ultimul nivel de executie din orice companie si din orice societate.

Luca Pacioli a fost un matematician si un calugar franciscan si de cand a sistematizat practicile de dubla contabilitate in Italia, ele s-au raspandit la nivel global si toata lumea se raporteaza la ele, intr-un mod masurabil, consecvent si comparabil. Eu nu stiu daca o companie face mai mult decat alta companie, in ceea ce priveste sustenabilitatea, pentru ca nu avem cum sa le comparam.

Conceptul este foarte fluid, iar CSR-ul sau ESG-ul din real estate, de exemplu, nu se poate compara cu cel din FMCG. Fiecare dintre noi, insa, stie ce este risipa, poarte ar trebui sa o asamblam intr-un raport de sustenabilitate. Nu putem administra business-ul pornind de la bilant, ci pornind de la activitate”, a spus el.

„Principala provocare, in Romania, este ca nu privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate de crestere a unui business”, a intervenit, la randul sau, Ionut Ruscea, Sustainability Project Leader, Romstal. „Opinia mea este ca acele companii care in 5, 10 de ani nu merg catre zona de new business vor ramane total in urma. Sustenabilitatea nu e ceva dragut si frumos, ci ceva extrem de pragmatic. Este, de fapt, despre eficientizarea operatiunilor, pentru ca orice risipa pe care o ai in lant se regaseste in daune asupra mediului si, de multe ori, se reflecta in buzunarul clientului.

Sustenabilitatea e o oportunitate de comunicare, dar nu tot timpul. In operatiuni, sustenabilitatea inseamna sa fii smart. Sunt companii care folosesc dioxidul de carbon care iese pe cos ca sa-l bage inapoi in bauturi, insa aceasta nu este o oportunitate de comunicare. Sunt unele eficientizari pe care le facem in companie cu care nu te mai poti lauda, pentru ca aceea este noua normalitate. De cele mai multe ori, sustenabilitatea nu ar trebui sa fie doar despre o comunicare, ci trebuie sa fie o privire catre interiorul organizatiei, sa vedem unde mai putem taia, din respect fata de natura si fata de client”, a spus el.

Pandemia a venit la pachet cu multe lectii, iar companiile au inceput sa caute solutii pentru a deveni mai sustenabile, a precizat Sergiu Bazarciuc, COO & Co-Founder, Simtel: „Contextul in care ne aflam este unul complicat. In ultimii ani au fost mai multe crize, peste care s-au si suprapus mai multe crize, iar noi trebuie sa ne asiguram ca gasim in acestea si oportunitati.

Pandemia ne-a invatat sa lucram remote si am vazut ca putem face performanta si lucrand asa. Pandemia ne-a mai dat o alta lectie: ne-a aratat ca atunci cand economia se opreste, planeta respira. Nu mai este nicio indoiala ca economia polueaza planeta pe care traim, iar rolul nostru si perspectiva noastra este ca nu putem opri economia, insa putem face ceva ca sa nu mai polueze.

Tinand cont ca economia are la baza energia ca sa poata functiona, are nevoie de energie, de aici manifestul nostru pentru o economie curata. Scopul nostru este sa ajutam companiile, prin ceea ce facem, sa devina sustenabile. Noi avem un ecosistem energetic prin care ajutam companiile sa eficientizeze consumul de energie, sa isi produca singuri energia electrica. Pe de alta parte noi, ca si companie, am inceput sa ne uitam din primavara aceasta la noi. Ca sa poti schimba un lucru, trebuie mai intai sa il masori, sa vezi unde esti. Am inceput sa ne uitam si sa incercam sa aflam ce amprenta aducem noi, prin activitatea noastra, in economie, in social, in mediu, in guvernanta pe care o avem, urmand ca apoi sa trecem si noi la o raportare pe sustenabilitate. E o dorinta interna, dar ne pregatim pentru viitor.”
Nu putem vorbi despre ESG fara sa fi vorbit, anterior despre CSR. In acest context, Ana Nicolae, Head of Integrated Communications, Avon Romania si Moldova, a explicat: „Pentru noi, functiunea de ESG a fost cu o evolutie fireasca din zona de CSR, care exista in companie de mai bine de 15 ani. In cazul nostru, s-a suprapus cu pandemia – imi amintesc si acum ca, in 2019, AVON a intrat in grupul Natura & Co. O data cu aderarea noastra la grup, am devenit parte activa din agenda de sustenabilitate a grupului – Commitment for Life se numeste. Ce mi s-a parut cel mai provocator si lucrul din care am invatat cel mai mult a fost ca, indiferent de turbulentele prin care business-ul a trecut, a fost ca agenda de sustenabilitate nu a picat niciun moment pe planul doi.
Indiferent de pandemie, indiferent de razboiul ce a urmat, noi ne-am pastrat cele doua directii, ca parte a acestei agende: grija pentru oameni – eforturile pe care compania le depune spre reglarea egalitatilor de gen, pe care o completam cu grija pentru planeta – depunem toate eforturile pentru a ne asigura ca produsele de frumusete sunt sustenabile. Facem pasi spre a duce frumusetea spre o zona cat mai sustenabila.

Daca ar fi sa numesc trei directii mari pe care ne concentram, ar fi zona de reducere a emisiilor de carbon, apoi partea de sustenabilitate si circularitate a ambalajelor – o schimbare mica la nivel de design de produs poate sa reduca niste tone de plastic pe care le folosim. Si, pentru ca vorbim despre o industrie de beauty, si este o preocupare pentru noi toate, vorbim despre testarea pe animale. Practic, depunem eforturi intense ca sa incurajam alternativele la testarea pe animale. Noi nu mai testam de mai bine de 30 de ani, insa in continuare lucram cu asociatii care se ocupa cu stoparea acestui fenomen in industrie”, a spus ea.

„Noi am facut un switch anul trecut de la CSR la ESG, pentru ca, prin strategia de dezvoltare a companiei, ESG a devenit un pilon important. Avem patru piloni ai strategiei grupului: pe langa partea de companie, pe langa partea de oameni, pe langa partea de procese, sustenabilitatea, pentru PORR, nu este un concept nou. Este, cumva, in ADN-ul nostru, pentru ca noi construim si construim durabil. Avem multe provocari in momentul de fata, dar pentru noi deja sustenabilitatea vine din bunele practici pe care le aveam deja, pe care le monitorizam, iar acum incercam sa crestem gradul de constientizare in cadrul companiei noastre. Suntem foarte mult in interior, avand obiectivul de a creste gradul de constientizare atat in cadrul companiei, cat si in supply chain – vorbim de 20.000 de supplieri la nivel de grup si de aproape 2.500 de furnizori in Romania. Avem multe lucruri de facut si vrem sa plecam in aceasta calatorie impreuna din start.

In calitate de companii, vom spune ca ESG este in ADN-ul nostru in momentul in care vom avea in vedere tot supply chain-ul – abia atunci vom putea spune ca este in ADN-ul nostru. Pana acolo, avem cativa pasi de facut si nu sunt putini: e adevarat ca trebuie sa ne grabim. In constructii, anul 2023 este critic. Pana la finalul anului trebuie sa fie foarte clar ce incepem sa facem cu toti stakeholderii nostri pe partea de supply chain, dar trebuie sa avem in vedere si clientii. Avem clienti care vin cu cerinte foarte clare pe zona de ESG”, a intervenit, la randul sau, Carmen Schuster, Director Achizitii si ESG, PORR Group Romania.

„Subiectul acesta de ESG pleaca, totusi, dintr-un know-how anterior din zona de management al mediului. Eu ma ocup de ESG, insa in ultimii 12 ani am lucrat cu dezvoltatori, cu constructori, pe care i-am consiliat cu privire la cum sa construiasca verde dupa standardele internationale. Nu vorbim de standarde romanesti, pentru ca nu existau la acel moment. Acestea nu aveau o greutate din punct de vedere al necesitatii legale din Romania, dar, pentru ca veneau corporatii din afara, ele veneau cu aceasta cerinta, punand presiuni mai departe proprietarilor, dezvoltatorilor si, implicit, constructorilor. Era nevoie de un consultant care sa citeasca un manual de 700 de pagini si sa il aduca in realitatea romaneasca. De aici a plecat partea de ESG in Colliers Romania; am pornit dintr-o zona foarte incercata – intelegeam problemele care veneau pe zona de constructii.

Vedem companii, vedem chiriasi, care au tinte de sustenabilitate. Au inceput sa isi faca strategii de ESG, sa intrebe stakeholderii – care pot insemna si furnizori, dar si angajati – ce isi doresc. Daca tintele au fost facute astfel incat sa se tina cont de ce vor angajatii, atunci vin cu cerinte si pe zona de birou, cum isi doresc sa fie el”, a continuat Oana Stamatin, ESG Chief Officer, CEE & Romania, Colliers Romania.

Conferinta ESG:ro s-a incheiat cu prezentarile a doi invitati speciali: Katarzyna Chwalbińska-Kusek (Savills) si James Byrne (BeyondWords – ESG)

ESG este mai mult decat un cuvant popular, care circula pe buzele tuturor, a subliniat Katarzyna Chwalbińska-Kusek, ESG & Sustainability Lead, Poland, Associate Director, Savills: „ESG a fost cuvantul anului 2022 si pare sa fie pe buzele tuturor, dar nu toata lumea il intelege. Numarul persoanelor cu functii in zona de ESG este in crestere, ceea ce este foarte bine, deoarece nu exista cale de intoarcere. Din pacate, exista multe companii ce recurg la greenwashing, iar asta este foarte periculos.

Oamenii intreaba adesea: este ESG ceva nou? Ca acronim, a fost folosit pentru prima data in 2005 intr-un raport intitulat «Who Cares Wins». Inainte sa vorbim despre ceea ce inseamna cu adevarat ESG in sectorul imobiliar comercial, as dori sa incep cu ceea ce nu este. Sunt adesea intrebata daca ESG este acelasi lucru cu certificarile de constructii ecologice, iar raspunsul este nu. Totodata, nu este un metric financiar in sine si nu este relevant doar pentru companiile mari. Mai mult decat atat, nu se refera la greenwashing si, de fapt, exista multe politici care sunt create la nivelul Uniunii Europene pentru a interzice greenwashing-ul. Si nu, nu este un cuvant la moda si atat.
Ce este ESG atunci? Cand vorbim despre asta, trebuie sa luam in considerare impactul asupra mediului, responsabilitatea sociala si modul in care ambele sunt guvernate. La nivel de afaceri, implica intelegerea oportunitatilor si riscurilor legate de aspectele de mediu, sociale si de guvernanta. De ce este atat de important ESG astazi? Principalele motive pentru programele ESG provin din nevoia de aliniere cu valorile individuale ale organizatiei – avem o noua generatie care insista asupra transparentei si care doreste sa lucreze pentru companii care au ca scop sa devina mai sustenabile. Deci acestia sunt clientii nostri, chiriasii nostri, angajatii nostri care vor cere mai mult in domeniul sustenabilitatii. Exista si investitori care au asteptari foarte mari in ceea ce priveste ESG – datorita propriilor strategii de leadership, dar si a presiunii reglementarilor.”

James Byrne, Founder, BeyondWords – ESG,  a incheiat editia ESG:ro din 2023, vorbind despre impactul culturii organizationale asupra necesitatii organizatiei de a deveni mai sustenabila.

„ESG isi are radacinile in responsabilitatea sociala corporativa si exista de mult timp, dar a devenit atat de important in ultimul timp datorita culturii companiei. Daca ne uitam la valoarea companiilor la nivel global, in 1975 doar 17% din valoarea companiei era legata de valoarea brandului si de elemente intangibile precum: satisfactia clientilor, satisfactia angajatilor, notorietatea marcii. Acum a ajuns sa reprezinte 90% din valoarea companiilor. Doar in Statele Unite, activele obligatorii legate de ESG ar putea reprezenta jumatate din totalul activelor gestionate pana in 2025. Este foarte important sa integrati un scop in afacerea dumneavoastra, deoarece daca veti avea un raport integrat privind rezultatele in domeniul mediului, social si economic, trebuie sa comunicati cum acestea sunt conectate intre ele. Ce isi doresc clientii nostri? Cum putem imbunatati valoarea de brand? Multe au de-a face cu impactul social si de mediu. Cum putem transforma ESG intr-un element central? Cred ca angajamentele privind politicile ESG se vor schimba in timp, deoarece riscurile se schimba in mod constant, in timp ce scopul ar trebui sa fie pe termen lung. Scopul vostru este ghidul transformarii”, a spus el.

Un proiect realizat de BusinessMark.

Parteneri conferintei ESG:ro au fost: Electrolux, PORR Romania, Exploratist, Colliers Romania, PKF Finconta ESG

Evenimentul a fost sustinut de: Social Innovation Solutions

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS

Partener de monitorizare al conferintei a fost: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: Sustenabilitate.biz, SpotMedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Digital Business, Social Media Romania, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Events Online, Revista Piata, spatiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomania, Club Economic, Romania Durabila, Economistul, PRwave, Business Voice Romania, Femei in Afaceri

Despre BusinessMark

Incepand cu 2013, BusinessMark a organizat 259 evenimente „concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. Am avut alaturi de noi 4.020 speakeri si 61.000 de participanti, in opt orase din Romania.

Ne dorim sa ne punem „amprenta” in vietile profesionale ale participantilor, sa producem un impact concret.  Ne propunem sa cream contexte pentru schimb de experienta si creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat si a gasi partenerii potriviti.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizam evenimente construite pentru partenerii nostri, evenimente gandite impreuna cu acestia si adaptate obiectivelor lor. Daca esti in cautarea unei echipe profesioniste care sa organizeze evenimente B2B, suntem alaturi de tine, pas cu pas. Poti conta pe experienta noastra in consultanta, suport in crearea si implementarea conceptului de eveniment, in managementul evenimentului de la creatie, logistica, productie si pana la optimizarea eficienta a bugetului.