POSITIVE BUSINESS 2022. „Devine tot mai evident ca modul de viata si impactul societatii tehnologice au un efect catastrofal asupra planetei din punct de vedere climatic, al biodiversitatii, al calitatii aerului, disponibilitatii hranei”

Afla ce pot face organizatiile pentru a face tranzitia spre un model mai sustenabil

Pe 13 decembrie 2022 a avut loc la Bucuresti si online noua editie Positive Business, eveniment dedicat specialistilor in CSR si sustenabilitate, in cadrul caruia invitati internationali si romani au vorbit despre cum arata un model de business sustenabil, cum se raporteaza aceste companii la viitor si de ce este important ca liderii sa planifice strategic urmatorii ani.

Va invitam sa descoperiti punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus doua sesiuni de prezentari. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita inregistrarea conferintei pe site-ul BusinessMark, in sectiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisa de Liliana Caimacan, Professor of Marketing & Innovations si Daniel Rukare, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, ambii reprezentand Hult International Business School.

„In orice companie, indiferent de numarul de angajati, o intrebare esentiala este legata de cum poate face tranzitia spre o crestere accelerata. Am identificat trei elemente importante pe care trebuie sa ne centram atentia. In primul rand, trebuie sa ne uitam la trendurile majore care se intampla in mediul economic si cum putem valorifica aceasta crestere. Practic, cum putem defini unele dintre deciziile majore in contextul transformarii afacerii? Cum putem crea noi modele astfel incat sa ne diferentiem compania de celelalte? Nu in ultimul rand, un alt element important este legat de a ne asigura ca suntem pregatiti pentru viitor: cum putem crea acel portofoliu ce va aduce valoare, cum putem face alocarea de resurse intr-un mod agil, cum putem folosi Big Data si inteligenta artificiala in transformarea digitala? In acelasi timp, sustenabilitatea e un alt element esential – si asta pentru toate companiile de pe glob.

Datele si digitalizarea sunt unul din cele mai mari trenduri ce vor transforma viitorul, in lumina vremurilor incerte. Este disponibila o cantitate impresionanta de date, astfel ca o intrebare esentiala este legata de cum ne putem asigura ca obtinem informatii corecte si relevante pentru afacere, utilizand si analizand date specifice.

Un alt trend este legat de agilitatea afacerii – business-urile de astazi trebuie sa devina mai agile pentru a face tranzitia cat mai rapid, pentru a identifica oportunitati si pentru a se asigura ca vor avea o crestere semnificativa, avand in vedere ca astazi consumatorii cauta produse unice, care raspund nevoilor lor. Companiile trebuie sa se asigure ca raspund acestor nevoi.

Alte doua trenduri importante sunt inegalitatea si presiunea sociala si impactul asupra mediului. Cum incercam sa contribuim si sustinem o tranzitie care sa raspunda acestor obiective? E momentul sa luam masuri pentru a avea un impact pozitiv asupra viitorului”, a spus Liliana.

„Sunt cativa factori care influenteaza transformarea de business. In orice caz, o transformare organizationala presupune un model de business ambidextru, ce implica a incerca sa optimizam business-ul existent, in timp ce dezvoltam si noi modele. In acelasi timp, trebuie sa ne uitam la viitor, pentru a implementa elemente de inovatie ce depasesc obiectivele actuale.

Trebuie sa ne pregatim tranzitia spre viitor, iar aici ne uitam la 3 zone: crearea de valoare, alocarea de resurse in mod agil si transformarea digitala, prin intermediul Big Data si AI. Pentru ca organizatiile sa faca asta, trebuie sa raspunda proactiv la transformarile de business, astfel incat sa permita o crestere sustenabila pentru viitor”, a completat Daniel.

In continuare, Teodora Maracineanu, Marketing Director, Electrolux Romania, a vorbit despre strategia de sustenabilitate a organizatiei pe care o reprezinta.

„Platforma noastra de sustenabilitate se numeste «Pentru un 2030 mai bun» si are legatura cu obiectivele de dezvoltare sustenabila ale Organizatiei Natiunilor Unite, facand referire la trei piloni. In primul rand, ne dorim sa fim o companie mai buna prin intermediul actiunilor noastre si operatiunilor noastre – vrem sa ajungem sa reducem impactul asupra mediului, sa ajungem la circularitate. Un alt pilon presupune a avea solutii mai bune pentru clientii nostri – mai exact, ca produsele pe care le construim sunt mai sustenabile, mai verzi, mai prietenoase cu mediul. Nu in ultimul rand, vrem sa inspiram oamenii sa traiasca mai bine, sa ii ajutam sa duca o viata mai sustenabila, sa faca alegeri mai sanatoase.

Am vrut sa ne imaginam cum va arata bucataria in viitor – astfel a luat nastere proiectul GRO. In dezvoltarea acestui proiect, am inceput de la raportul EAT Lancet Report, realizat in 2019, in care se precizeaza ca productia globala de alimente reprezinta cea mai mare presiune pe care oamenii o pun asupra planetei, amenintand ecosistemele locale, provocand a sasea extinctie in masa a speciilor si avand un impact asupra stabilitatii intregului glob.

Am putea spune ca sistemul nostru alimentar este defect – practic, sanatatea noastra si a planetei sunt sub o presiune enorma, cauzata de modul in care gatim, in care cumparam si in care risipim mancarea in propriile locuinte. Trebuie sa evoluam in trei domenii importante: sa ne transformam obiceiurile alimentare, sa imbunatatim procesele de productie a alimentelor si sa reducem risipa alimentara. Cum ne putem regandi bucataria astfel incat sa salvam planeta? Putem influenta modul in care folosim produsele in bucatarie? Putem contribui la reducerea risipei si promova alegeri alimentare sanatoase si nutritive, imbunatatind, totodata, experienta de gatit intr-un mod sustenabil?”

Henning Drager, Global Sustainability Director, BDO International, a adus in atentie un alt subiect extrem de important, legat de protejarea biodiversitatii.

„As dori sa discutam despre biodiversitate, un subiect ce simt ca a fost uitat complet in discutiile despre clima de astazi. Stiinta ne spune ca, desi vorbim despre emisiile legate de schimbarile climatice si despre tot ceea ce s-ar putea intampla pana in 2030, 2050, 2100, lumea noastra naturala – una de care noi, ca business-uri, depindem pentru numeroase elemente ce sunt transpuse in sistemul nostru financiar – nu este atat de bine inteleasa sau luata in serios suficient de majoritatea companiilor.

Avem numeroase concepte legate de incluziunea sociala, dar cum ramane cu biodiversitatea? Trebuie sa ne gandim la biodiversitate ca la ceva ce aduce valoare in vietile noastre. Economistii spun ca 50% din PIB-ul global se bazeaza pe o forma de ecosistem sau pe un serviciu natural.

De exemplu, stiati ca 10% din toate medicamentele pentru cancer se bazeaza pe extracte din plante? Putem sa ne uitam spre apele naturale, care sunt filtrate si folosite in produse precum Coca Cola. Aceste servicii nu costa nimic, dar genereaza 46 trilioane de dolari pe care nu le calculam in termeni contabili atunci cand ne gandim la crearea de valoare. Trebuie sa avem grija de aceste servicii, pentru ca ele se devalorizeaza: valorile noastre financiare, economice, sociale si comunitare sunt devalorizate. Daca ele nu vin gratis, cine va plati pentru ele?  Acesta este motivul economic pentru care ar trebui sa avem grija de biodiversitate si de capitalul natural.

Din cauza dezvoltarii activitatii business-urilor, rata naturala de extinctie a florei si faunei variaza acum, fiind de la 1.000 la 10.000 de ori mai mare. De unde stim noi ca urmatoarele specii pe care le vom descoperi in padurea tropicala braziliana sau in Carpatii romanesti nu ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tehnologii, care sa contribuie la tranzitia noastra spre o societate cu mai putine emisii de carbon? Nu avem cum sa aflam daca acestea vor fi disparut. Distrugerea biodiversitatii inseamna sa ucidem potentialul nostru de a inova”, a explicat el.

Este important ca liderii din top management sa ia in serios responsabilitatile privind sustenabilitatea, a punctat in continuare Joeri Moons, Sustainable Development Leader, Decathlon Belgium.

„Este important sa avem lideri din top management care sa creada ca este responsabilitatea lor sa avem obiective ambitioase, dar care sa si aiba resursele financiare pentru a indeplini aceste obiective. Mai mult de atat, ar trebui sa co-cream alaturi de echipele noastre, sa ne intrebam ce rol putem avea in viitor? Ce trebuie sa se schimbe? Ce actiuni putem lua pentru un viitor mai sustenabil in segmentul nostru – fie ca este vorba de finante, de IT sau de cel comercial. La nivel de organizatie, stim ca trebuie sa ne schimbam modelul de business si lucram la multe strategii. Trebuie sa aprofundam circularitatea, sa intelegem care poate fi impactul nostru in aceasta zona – deja stim ca atunci cand vine vorba despre circularitatea produselor, aceasta este o responsabilitate a noastra. Facem asta in cateva moduri. De exemplu, am facut un test pentru a intelege cum putem integra piesele refolosite, sa le propunem clientilor nostri sa vina cu produsele folosite inapoi in magazine”, a spus el.

De la Raluca Dascalu, Communications Manager, am aflat care este strategia de sustenabilitate a JYSK Romania.

„Scopul nostru este sa reducem la jumatate emisiile de carbon pana in 2030 – avand in vedere ca suntem intr-o continua crestere, este o provocare, pentru ca deschidem noi magazine, ne extindem, insa tot trebuie sa avem mai putine emisii de carbon.

Modelul nostru de business presupune ca trebuie sa gandim mai sustenabil si sa implicam toate departamentele pentru a gasi noi moduri de a lucra si de a face business-ul mai sustenabil.

In ultimii ani, am deschis doua noi centre de distributie – vrem sa construim unul nou in Olanda. Construirea de noi centre de distributie presupune mai putini kilometri pentru transport. In Bulgaria, folosim totodata si trenurile, pentru ca aceasta metoda este mai sustenabila.

Un pilon al strategiei noastre este consumul si productia responsabile, pentru ca vindem multe produse in multe tari, iar asta poate avea un impact semnificativ. Avem o strategie de sustenabilitate a mediului – aceasta este o strategie globala. Avem un departament de sustenabilitate in Danemarca, deoarece cea mai mare parte a amprentei noastre de carbon vine de la furnizori si de la produsele pe care le vindem. Aceste produse sunt decise de departamentul nostru de achizitii si, deci, este important ca departamentul de sustenabilitate sa fie situat acolo. Incercam sa folosim din ce in ce mai multe materii prime responsabile, ceea ce inseamna ca folosim mai mult lemn certificat FSC, avem ambalaje de carton certificate FSC. La acest moment, toate produsele noastre de gradina sunt fabricate din lemn certificat FSC. Incercam sa folosim mai putin plastic si mai multe materiale reciclate in produsele noastre. Un alt subiect asupra caruia ne concentram este sa combatem schimbarile climatice prin realizarea de operatiuni cu o amprenta de carbon neutra”, a spus ea.

Prima sesiune a fost incheiata de Elena Doms, Sustainability Service Lead, Ensur, care a vorbit despre cum pot contribui tehnologiile digitale la reducerea emisiilor de carbon.

„Potrivit estimarilor facute de Crucea Rosie, in viitor un dezastru natural va avea loc la fiecare 12 minute undeva pe glob. Sectorul asigurarilor este foarte afectat de asta, insa poate sa faca multe lucruri. Este unul din cei mai mari investitori institutionali si poate face o diferenta atunci cand vine vorba de unde isi investesc banii si ce sector sustin.

Vorbim despre o dubla tranzitie ce a castigat teren in timpul pandemiei – daca ne uitam la facilitatile create de Uniunea Europeana pentru a contribui la iesirea din pandemie, putem observa ca strategia s-a centrat pe doua elemente: sustenabilitate si transformare digitala. Desi adesea acestea au fost vazute separat, ele sunt complementare. De exemplu, daca lucrezi de acasa, nu trebuie sa iei masina la birou. Pe de alta parte, sustenabilitatea ne ajuta sa imbratisam digitalizarea. Tehnologiile digitale au si ele o amprenta, insa au potentialul de a economisi cu 9,7 mai multe emisii decat produc.

World Economic Forum spune ca tehnologiile digitale sunt foarte importante, pentru ca 65% din PIB-ul mondial se bazeaza deja pe comunicatiile digitale si pe potentialul lor de a reduce emisiile de CO2 cu 20%. Acest lucru este foarte semnificativ. Obiectivele europene si Acordul pentru Clima au ca scop reducerea emisiilor cu 55% pana in 2030. Sectorul digital poate face o mare parte din asta”, a explicat ea.

„Business-urile trebuie sa realizeze ca responsabilitatea si cresterea trebuie sa mearga mana in mana”, a explicat Anna Krotova, Director, Sustainability, Mambu, care a deschis cea de-a doua sesiune a Positive Business. „Vedem tot multi CEO si echipe de leadership care devin mai educate in ceea ce priveste sustenabilitatea. Vedem o importanta tot mai sporita acordata pozitiei de Chief Sustainability Officer. Companiile de consultanta din Big4 spun ca doresc sa devina principalii furnizori de talente din zona de sustenabilitate si ESG. Si, foarte important, vedem in sfarsit ca legislatia incepe sa tina pasul cu contextul de mediu in continua schimbare. Uniunea Europeana adopta o legislatie de raportare corporativa obligatorie, care va viza peste 40.000 de companii din UE, ce vor trebui sa raporteze cu privire la actiunile pe care le iau cu privire la practicile de mediu, societate si guvernanta si la performanta lor. Avem o competitie regionala sanatoasa intre Regatul Unit, Uniunea Europeana, Statele Unite si alte regiuni, care vor incerca sa fie primele si cele mai bune in adoptarea reglementarilor ESG.

Foarte multe companii vor cu adevarat sa fie parte din solutie si au recunoscut ca nu operam intr-un vid si ca avem responsabilitati fata de oamenii din jurul nostru, astfel ca au imbratisat oportunitatile incredibile de transformare pe care le aduce cu sine sustenabilitatea”, a spus ea.

In continuare, Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA Romania, a prezentat viziunea pin care organizatia incearca sa creeze o viata mai buna pentru cat mai multi oameni.

„Viziunea IKEA, pentru ca totul pleaca de la viziune, este de a crea o viata mai buna pentru cat mai multi oameni, insa de-a lungul timpului s-a modificat putin, pentru ca trebuie sa o facem in limitele planetei. Prima sarcina a unei companii este sa supravietuiasca si, daca vrea sa mai existe pe piata peste 50-70 de ani, cel mai important lucru este sa se asigure ca va mai exista o piata. Impactul oamenilor, al civilizatiei planetei, este atat de mare incat trebuie sa ne punem problema daca peste 50-70 de ani o sa mai avem o piata – si putem sa ne uitam aici din punct de vedere al impactului climatic sau al impactului social. In calitate de companii, trebuie sa ne uitam la peisajul climatic, la peisajul natural – asa cum avem impact asupra lui – si impactul social. Companiile nu sunt in afara societatii, nu joaca intr-o lume a lor. Suntem parte a societatii si a impactului pe care societatea il are asupra planetei. Trebuie sa ne adaptam modul de a vedea si a face lucrurile in asa fel incat sa crestem cu totii – si companii, si oameni.

Devine tot mai evident ca modul de viata si impactul societatii tehnologice au un efect catastrofal asupra planetei din punct de vedere climatic, al biodiversitatii, al calitatii aerului, disponibilitatii hranei. IKEA are o strategie de sustenabilitate bazata pe trei piloni: o viata sustenabila si sanatoasa se refera la serviciile si produsele pe care le oferim clientilor pentru a-i ajuta sa duca si ei o viata sustenabila. Incercam sa o facem si accesibila din punct de vedere al pretului, pentru ca daca sustenabilitatea va ramane un lux, nu avem nicio sansa. Suntem obligati sa facem sustenabilitatea cat mai accesibila din punct de vedere financiar pentru cat mai multi oameni. Al doilea pilon este acela al economiei circulare si impactului pozitiv asupra climei – ne referim mai ales la operatiunile noastre. Al treilea pilon face referire la partea sociala – tot lantul in care suntem prezenti, de la furnizori la clienti si comunitati”, a precizat el.

Nu doar liderii si organizatiile, ci si clientii ar trebui educati cand vine vorba despre cum putem trai intr-un mod mai sustenabil, este de parere Anca Roman, Corporate Affairs & Communication Manager, FrieslandCampina Romania.

„Ne uitam la cei sase piloni ai Royal Friedsland Campina, care sunt: o viata mai buna pentru fermieri, un climat mai bun, natura mai buna, ambalaje mai bune, sourcing mai bun si o nutritie mai buna. Aceste teme principale au fost apoi filtrate prin lentilele locale – ne-am uitat prin ochii consumatorului, prin cei ai clientilor si ai autoritatilor, dar si ai angajatilor. Rezultatul a fost ca am obtinut o strategie relevanta la nivel local – am putut integra sustenabilitatea in scopul brandului nostru, prin nutritie.

Ne-am dat seama si ca este nevoie sa educam. Pentru noi, pentru a reusi sa avem ambalaje 100% reciclabile este un deziderat important; suntem departe de momentul reciclarii. Astfel, incercam sa imbunatatim ambalajele pentru a ajunge sa le facem reciclabile, dar vrem sa ajutam la educarea consumatorului, pentru ca el sa inteleaga ce trebuie sa faca in acest proces. Scopul companiei noastre este Nourishing by Nature – ne dorim sa hranim populatia in continua crestere a globului prin produse de calitate nutritiva foarte inalta, iar asta in echilibru cu natura. In Romania, ne dorim sa avem un impact pozitiv asupra tarii si sa conducem piata lactatelor, imbunatatind vietile romanilor. Astfel am ajuns la povestea sustenabilitatii in care eroul este un produs simplu, cu ajutorul caruia sa construim obiceiuri sustenabile”, a precizat ea.

La randul sau, Leo Gutson, Associate Partner & Head of Sustainability, Netmind – a BTS Company, a vorbit despre cum toata lumea din organizatie trebuie implicata in procesul de tranzitie spre o politica mai sustenabila.

„Apare o intrebare importanta: au inceput companiile sa ia actiune? As dori sa prezint rezultatele unui raport – Investind intr-un viitor mai sustenabil –, realizat de BCG si MIT Sloan Management Review. Ei au intervievat 3.000 de investitori si manageri din peste 100 de tari, pentru a afla daca au luat vreo actiune in ceea ce priveste sustenabilitatea. 90% dintre cei aflati in pozitii executive considera sustenabilitatea a fi importanta, dar 60% au incorporat sustenabilitatea in strategiile lor, in timp ce doar 25% dintre acestea au sustenabilitatea integrata in modelul lor de business.

In companiile noastre, trebuie sa incepem cu DE CE – de ce sa oferim valoare, sa intelegem provocarile tuturor partilor interesate si de ce sa cream solutii? Cum putem realiza asta? Trebuie sa avem echipe dedicate care sa vina in intampinarea nevoilor consumatorilor intr-un mod agil si eficient, care sa scada timpii de executie a proiectelor, crescand adaptabilitatea si predictibilitatea, pentru a avea un model de munca transparent si un model de colaborare bazat pe valori impartasite. Totodata, trebuie sa incurajam o cultura a dezvoltarii continue si a invatarii la nivelul organizatiei, ca un tot. Dupa ce ne intrebam «de ce», trebuie sa implicam pe toata lumea din echipele noastre, sa prioritizam si sa invatam mereu ceva nou”, a spus el.

Mirela Nemtanu, CEO, HOSPICE Casa Sperantei, a atras atentia asupra necesitatii ca fiecare dintre noi sa fie constient de deciziile personale pe care le ia si la „mostenirea” pe care o lasa in urma generatiilor viitoare.

„Dezvoltam azi lucruri care ne permit sa avem un viitor mai bun pentru noi si copiii nostri. In esenta, este vorba de a ne face un viitor in care sa fim in cat mai putine situatii de risc, pentru ca pana la urma vrem sa avem o planeta pe care sa incapem si peste 50 de ani. Este vorba de a reduce acest risc de vulnerabilitate. Noi, la HOSPICE, lucram in fiecare zi cu riscuri si cu vulnerabilitate. Fiecare dintre noi realizam ca nu putem trai gandindu-ne doar la o singura perspectiva a vietii noastre. Ca sa traim intr-o comunitate mai buna, avem nevoie de toate. Teoria spune ca, pentru rezolvarea oricarei probleme majore ai nevoie de trei actori care sa fie implicati: actorul politic – care creeaza un anumit cadrul de reglementare, functionare, actorul privat – care are capacitatea, dorinta sa se implice si actorul non-guvernamental – apelarea la fundatii, care au expertiza, dedicarea, implicarea”, a spus ea.

In incheiere, Sarah Garcia, Head of Markets Development, B Lab Europe, a vorbit despre cum putem folosi business-urile ca pe o forta pentru a face bine.

„Traim vremuri fara precedent: sistemul nostru economic actual esueaza in a raspunde unor nevoi de mediu si sociale de baza. Inegalitatea a atins cote fara precedent. Avem noua ani pentru a preveni efectele de nereparat ale impactului climatic. In intreaga lume, ne confruntam cu o criza a drepturilor de munca. Avem o criza a biodiversitatii si a securitatii alimentare. Oamenii incep sa reactioneze: in ultimii ani, am vazut proteste si tot mai multe solicitari sa se produca o schimbare la nivel global, schimbari care sa conduca spre ceva mai bun.

Totodata, s-au schimbat asteptarile oamenilor de la sectorul privat. Un studiu recent arata ca 86% dintre oameni se asteapta ca directorii executivi sa fie cei ce conduc spre rezolvarea problemelor sociale, 65% dintre oameni se asteapta ca directorii executivi sa fie trasi la raspundere in fata publicului, precum si in fata Consiliului de Administratie sau a actionarilor. Au inceput sa creasca asteptarile legate de ce pot si ar trebui sa faca business-urile. Acum este momentul ca organizatiile sa intervina. Vedem o tranzitie de la suprematia actionarilor la o perspectiva incluziva, pe termen lung si regenerativa, ce are la baza valoarea lor”, a explicat ea.

Partenerii evenimentului au fost: Electrolux, Avis, SCS – Schinkel Conferinte Solutii

Evenimentul a fost sustinut de: Ambasada Sustenabilitatii in Romania

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Digital Business, Social Media Romania, Debizz Magazine, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, EventsOnline.ro, Revista Piata, spatiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorInRomania.ro, Club Economic, Romania Durabila, Business Voice, PRwave

BusinessMark – Events designed to make an impression

Incepand cu 2013, BusinessMark a organizat 259 evenimente „concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. Am avut alaturi de noi 4.020 speakeri si 61.000 de participanti, in opt orase din Romania.

Ne dorim sa ne punem „amprenta” in vietile profesionale ale participantilor, sa producem un impact concret.  Ne propunem sa cream contexte pentru schimb de experienta si creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat si a gasi partenerii potriviti.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizam evenimente construite pentru partenerii nostri, evenimente gandite impreuna cu acestia si adaptate obiectivelor lor. Daca esti in cautarea unei echipe profesioniste care sa organizeze evenimente B2B, suntem alaturi de tine, pas cu pas. Poti conta pe experienta noastra in consultanta, suport in crearea si implementarea conceptului de eveniment, in managementul evenimentului de la creatie, logistica, productie si pana la optimizarea eficienta a bugetului.