Orasele Viitorului se prefigureaza a fi spatii in care cetatenii gasesc sensul comunitatii, petrec mai mult timp impreuna in spatii publice verzi si recreative, beneficiaza de infrastructura de transport digitalizata, de cladiri eficiente energetic si sunt totodata spatii mai reziliente la schimbarile climatice. Dezbaterile din cadrul conferintei „Cities of Tomorrow”, organizata de AHK Romania, au scos in evidenta modul in care orasele pot fi regandite ca ecosisteme atractive pentru investitii, in care sustenabilitatea este un avantaj competitiv si un criteriu pentru investitii. Au fost prezentate solutii care au functionat bine in orase mari din Polonia si Germania.
„Cum putem construi orase mai placute , mai atractive pentru locutorii lor? Aceasta intrebare trebuie sa ne ghideze pentru construirea oraselor de maine. Cred ca am facut cu totii un pas bun in directia corecta in Romania, pentru ca traim in orase mai bune, mai reziliente, mai placute pentru locuire. Cu toate acestea, vorbim de un proces continuu de imbunatatire a calitatii vietii si nu vom putea niciodata spune: gata, am facut suficient”, a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK Romania, in deschiderea evenimentului.
Rezilienta oraselor la schimbarile climatice este esentiala pentru asigurarea alimentarii cu energie, de multe ori supusa presiunilor fenomenelor meteo extreme. „Din acest punct de vedere, orasul trebuie aparat si gandit pentru a rezista intemperiilor – inundatii, vant, seceta – si pentru a evita penele de curent. Suntem cu totii dependenti de energie, este o sarcina comuna,” a mentionat si presedintele AHK Romania, Volker Raffel.
Ambasadoarea Republicii Federale Germania in Romania, Angela Ganninger, a vazut evolutii incurajatoare in urma vizitarii mai multor orase din Romania, in special in domenii precum transportul public, parcari, calitatea aerului. Ea considera ca lucrurile bune trebuie continuate: „Germania ramane cel mai important partener economic al Romaniei, dar relatia noastra depaseste cu mult statisticile comerciale. Este un parteneriat construit pe valori comune si pe o viziune europeana impartasita. In contextul dezvoltarii urbane, acest lucru inseamna colaborare pentru solutii care fac orasele mai placute pentru locuit si mai eficiente”.
Eficienta economica in administrarea unui oras a fost subliniata si de seful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca: „Orasul viitorului sau orasul de maine, sau un oras inteligent, smart, e un oras in care, inainte de orice tehnologie, inainte de orice gadget-uri, nu se face risipa, in care se colecteaza corect si proportionat veniturile. Intr-un oras in care autoritatile locale sunt responsabile, sunt oneste si sincere in modul in care isi ofera serviciile publice, vor aparea investitori, vor aparea experti, urbanisti, arhitecti care vor face lucrurile pe care poate noi astazi, ca lideri, nu le vedem.”
Specialistii internationali au adus si alte perspective de dezvoltare urbana, exemple de bune practici din care administratorii oraselor romanesti se pot inspira. Monika Konrad, experta in politici urbane strategice si instrumente de guvernanta din Varsovia, a explicat ca municipalitatea a decis sa nu mai sustina extinderea orasului catre zonele rurale invecinate. Motivul consta in costurile ridicate ale transportului public „Este placut sa locuiesti aproape de natura, dar avem nevoie si de acces la servicii publice”, a subliniat ea.
Ca urmare, Orasul Varsovia se concentreaza acum pe consolidarea transportului public si pe dezvoltarea spatiilor verzi in interiorul orasului. Aceste spatii sunt concepute pentru a functiona ca zone de recreere, care ofera beneficii ecologice si contribuie la atenuarea efectelor negative ale schimbarilor climatice.
Modelul de dezvoltare al orasului München se bazeaza pe puterea de transformare a oraselor. In urma unui sondaj facut printre cetateni, primaria München a elaborat un plan care pune accentul pe spatii verzi si conectate, pe coridoare verzi intre cartiere, cu rol de improspatare a aerului si de racire a temperaturilor pe timpul verii, pe folosirea raului ca mijloc de recreere, pe cartiere rezidentiale dotate cu piatete si spatii comerciale inovative, pe revitalizarea patrimoniului cultural. „Orasul este un spatiu dinamic in care oamenii comunica usor unii cu altii si sunt invitati de autoritati sa participe la luarea deciziilor legate de functionarea orasului ”, a explicat Arne Lorz, seful departamentului de planificare urbana din Primaria München.
Berlinul are o strategie ampla de dezvoltare, care include si solutii de fluidizare a traficului sau de economie circulara prin refolosirea apelor pluviale. Cateva exemple: largirea trotuarelor sau amenajarea malurilor raului pentru crearea pistelor de biciclete. Pentru apele pluviale a fost infiintata Agentia pentru Apa de Ploaie din Berlin, care ofera o baza de date si consultanta. In practica, apa stransa de pe acoperisul unor cladiri comerciale sau in butoaie de la scoli este folosita pentru udarea plantelor de pe strazi. Crearea padurilor urbane este utile nu doar pentru absorbtia apei de ploaie, dar si pentru inverzirea si racorirea orasului.
„Protectia climatica si adaptarea la schimbarile climatice au deja un rol foarte important in politicile de regenerare urbana din Germania. Cred ca planul nostru integrat de dezvoltare urbana, cu abordarea sa transversala si elementele participative, este un instrument foarte important, iar comunicare adecvata privind clima este absolut necesara pentru a obtine acceptarea publicului,” a explicat dr. Christiane Westphal, coordonatorul Fondului de Dezvoltare Urbana, Cladiri si Locuinte din Primaria Berlin.
Parte a evenimentului a fost un concurs de proiecte adresat tuturor celor care au idei inovatoare de dezvoltare urbana, pe trei categorii : autoritati publice, companii si societate civila. In prima categorie, castigatoare a fost Primaria sectorului 1, cu proiectul „Leaganul Ecaterina”, la categoria business, proiectul „deplano – Strategia de rezilienta la inundatii pentru orasul Tulcea”, realizat de arhitecta Laura Covaci, iar la categoria societate civila, publicul a desemnat castigator proiectul „Academia de compost” al Gabrielei Iordan.
In cadrul conferintei au fost organizate si doua paneluri, pe teme de transformarea urbana sustenabila, prin strategii verzi si dezvoltare strategica.
Participantii au vorbit despre punctele slabe ale Bucurestiului, cum ar fi lipsa de viziune sau problemele legate de proprietate, care impiedica autoritatile sa puna in aplicare proiecte mari de revitalizare urbana. Cu toate acestea au fost incepute lucrari de amenajare la nivel de sectoare, ca de exemplu transformarea spatiilor industriale sau a celor „uitate” in parcuri sau spatii de recreere cu accent pe crearea de zone verzi de proximitate, pentru a evita deplasarea locuitorilor catre zone mai indepartate si pentru a reduce traficul. Fostele zone industriale reprezinta un punct de interes atat pentru autoritati, cat si pentru investitorii privati datorita potentialului lor de a deveni centre culturale, comerciale si recreative dar si pentru ca sunt usor accesibile cu transportul in comun.
De asemenea, municipalitatile urmeaza sa beneficieze de o platforma elaborata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei prin care vor putea acorda de permise digitale de construire. Alte aspecte discutate au fost legate de problema depopularii oraselor mici si a preturilor mari la locuinte. Accesul la o locuinta cat si mentinerea tinerilor in orasele mici sunt probleme pe care autoritatile le iau in calcul, prin folosirea fondurilor europene, dar si a celor de la bugetul de stat.
Regenerarea urbana prin investitii in patrimoniul cultural, mobilitate verde si inteligenta dar si dezvoltare economica prin dezvoltarea parcurilor industriale cu potential de transfer tehnologic sunt parte a unui plan pe termen lung, care aduce crestere economica si prosperitate pentru locuitorii oraselor. Este un demers la care atat autoritatile cat si mediul privat au fost invitati sa participe.
Conferinta anuala Cities of Tomorrow, ajunsa la cea de-a 14 -a editie, s-a bucurat in acest an de prezenta a aproximativ 200 de participanti, din administratia publica, mediul academic, societatea civila, dar si din companii din infrastructura, energie, digitalizare, planificare urbana, arhitectura, real estate, sectorul financiar.
Despre Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania)
AHK Romania este reprezentanta oficiala a economiei germane. Infiintata in 2002, AHK numara peste 700 de membri si ofera companiilor o platforma importanta pentru networking, schimb de informatii si experiente. Prin serviciile pe care le ofera si prin evenimentele pe care le organizeaza, AHK Romania sustine activ companiile germane la intrarea lor pe piata romaneasca si este totodata partener al firmelor romanesti interesate de piata germana. Incepand cu 1 ianuarie 2020, in cadrul AHK Romania functioneaza si Centrul de competenta pentru Republica Moldova. Dorim astfel sa intensificam relatiile de afaceri intre companii din Romania, Republica Moldova si Germania si sa contribuim semnificativ la dezvoltarea economica a Republicii Moldova.
Tema anului 2026: Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow
Comunitatea de afaceri romano-germana considera ca increderea creeaza forta care dezvolta companii, parteneriate si care contribuie la intarirea economica a Europei. Un veritabil constructor de punti intre tari, piete si culturi, AHK Romania reprezinta fiabilitate, continuitate si incredere. Este in acelasi timp platforma si partener pentru companiile care cauta noi directii si care doresc sa se extinda. Prin dialogul constant cu mediul politic, economic si social, AHK Romania creeaza stabilitate, stimuleaza inovatia si ofera companiilor posibilitatea de a avea succes peste granite.
Partener Principal
MATEK Build Smart