150 de propuneri si idei de la Building HOME 2022

Cea de-a patra editie Building HOME International Good Living Forum a avut loc pe 16 iunie 2022 la JW Marriott Grand Hotel din Bucuresti, cu tema “Building HOME Identity” sau “Cum construim identitatea spatiilor rezidentiale”. In cadrul editiei din acest an a fost lansata sectiunea speciala dedicata interioarelor rezidentiale: “Building HOME Interiors”.

Building HOME este cel mai complex eveniment din Romania dedicat spatiilor in care locuim, conceptelor si dezvoltarilor rezidentiale reprezentative, arhitecturii si designului interior. Forumul reuneste anual investitori si dezvoltatori, constructori, arhitecti, designeri de interior, consultanti si manageri de proiecte, companii cu solutii pentru proiectele rezidentiale.

Editia 2022 a avut un format extins, cu 52 de speakeri din 10 tari, peste 300 de participanti si cu 3 zone principale de eveniment: 2 sali cu sesiuni plenare care au rulat in paralel, plus zona de expozitie si business networking.

Va prezentam in continuare 150 de propuneri si idei de la Building HOME 2022:

Building HOME

• Exista zone in care autoritatile locale insista sa fie respectat un plan de urbanism pentru a se evita in viitor situatii precum dezvoltarile haotice, aglomeratiile urbane sau traficul intens, iar dezvoltatorii trebuie sa inteleaga si sa se conformeze acestor cerinte pentru a avea un proiect imobiliar sistematic si logic.
• Zona luxury a real estate trebuie exploatata cat mai mult pentru ca exista interes din partea pietei. Sunt multi cumparatori care isi doresc spatii generoase, cu finisaje de foarte buna calitate, detalii la care tot mai multi dezvoltatori ar trebui sa fie atenti.
• Dezvoltatorii ar trebui sa aiba mai mult curaj in abordarea proiectelor de tip luxury si sa se bazeze pe input-urile unor consultanti specializati, care sunt in contact cu utilizatorii finali ai unor astfel de proiecte rezidentiale.
• Atunci cand planifica un ansamblu rezidential, dezvoltatorii trebuie sa se gandeasca la modul in care o comunitateva trai in acel spatiu si sa se preocupe de armonizarea tuturor elementelor importante pentru un confort general sporit.
• Este foarte important ca dezvoltatorul sa tina cont de feedback-urile oferite de comunitate. Exista grupuri in social media unde locatarii isi exprima nemultumirile si dorintele, iar dezvoltatorii sunt datori sa extraga din aceste idei invataminte despre cum sa imbunatateasca constant proiectele pe care le creeaza.
• Toti cei activi in domeniul real estate trebuie sa incerce sa indrepte clientii spre un nivel mai ridicat de educatie si informare. Inca exista multe persoane care iau credit de la banca pentru a-si cumpara o locuinta, insa nu au timpul sau know-how-ul sa se si documenteze temeinic cu privire la imobilul pe care si-l doresc.
• Arhitectii si dezvoltatorii sunt obligati sa se concentreze tot mai mult pe performanta energetica, care are un impact mare asupra locuintelor si a calitatii locuirii.
• In prezent este necesar ca produsele sa aiba in spate un concept, o poveste, o strategie pentru a avea succes pe piata actuala, foarte concurentiala.
• Centrele de cartier ar trebui sa asigure utilitatile in zona si sa imbunatateasca calitatea spatiului public si a locuirii.
• Arhitectul trebuie sa inteleaga foarte bine ce vrea clientul si sa ii ofere solutiile adecvate. Identitatea arhitecturala ar trebui sa fie legata de comunitatea din care face parte un anume proiect si de nevoile ei generale si contextuale, iar elementele esentiale astazi sunt sustenabilitatea si nevoia de spatii comunitare, care s-au accentuat in contextul pandemiei.
• Arhitectii au o raspundere uriasa fata de clienti si trebuie sa amendeze proiectele neconforme.
• Trebuie acordata o mare atentie in modelarea spatiului de „acasa”, deoarece are o influenta foarte mare asupra vietii noastre.
• „Nu consuma mai putin, consuma mai bine!” este indemnul ce trebuie urmat pentru a ne bucura de un mediu locuit mai inteligent, ce profita de profunzimeasi calitatea oferite de inovatia si tehnologia
• Cu totii am putea contribui la schimbarea oraselor noastre, iar luxul poate fi o alta fateta a identitatii.
• Unul dintre obiectivele pe termen lung ar trebui sa fie acela de a ajuta cat mai multe persoane sa treaca de la o locuinta veche la una noua, moderna.
• Provocarile pietei actuale pot fi totodata si oportunitati de redefinire pe piata, iar acum rezista cei care pot inova, pot aduce schimbari si care isi creeaza propria identitate.
• Dezvoltatorii cu experienta isi pot promova proiectele si prin prisma echipamentelor, care contribuie semnificativ la confortul celor care folosesc respectivele cladiri. Aceste echipamente pot fi elemente de comunicare in cadrul unui proiect rezidential.
• O casa nu este niciodata ceva ce termini, ci ceva ce incepi, iar sustenabilitatea trebuie sa fie un concept holistic.
• Arhitectii pot apela la „Glosarul de termeni in constructii si arhitectura”, disponibil online pe site-ul OAR Bucuresti, pentru a verifica definitiile a peste 2.000 de termeni utili tuturor celor din domeniu.
• In urma pandemiei au crescut atat importanta designului si a identitatii spatiilor, cat si dorinta indivizilor de a acorda mai multa atentie locuintei.
• Dorinta predominanta a beneficiarilor de servicii de design interior este conturarea atmosferei de „acasa”.
• Persoanele care apeleaza la un designer de interior sunt de cele mai multe ori deschise la nou si dornice sa incerce un stil de viata diferit, avand un rol participativ in amprentarea si modelarea spatiului interior.
• Momentul dificil pe care il traversam acum va fi depasit pentru ca piata imobiliara din Romania este totusi una matura, care continua sa fie interesanta pentru investitori, atat in segmentul rezidential, cat si in cel industrial si in zona de office.
• Exista tot mai multi oameni care sunt interesati de eficienta energetica si de casele care protejeaza mediul si care sunt dispusi sa investeasca in astfel de spatii.
• Tot mai multi clienti milionari au inceput sa acorde importanta esteticii si sustenabilitatii mediului in care locuiesc, intelegand tot mai mult ca acestea contribuie major la starea lor de spirit.
• Fata de situatia din alte capitale europene, in Bucuresti achizitia unui apartament este inca foarte accesibila, fiind nevoie de 10 ani in medie pentru achizitionarea unei locuinte la un pret mediu, in timp ce in alte capitale europene durata de achizitie e in jur de 14-17 ani.
• Oamenii tind din ce in ce mai mult sa caute un confort rezidential mai mare, multi dorind sa locuiasca in ansambluri rezidentiale noi ce respecta standardele actuale.
• Segmentul de constructii ecoreprezinta o pondere de sub 1% din tot ceea ce se construieste la ora actuala in Romania.
• Costurile sunt mai mari la constructiile rezidentiale eco, 100% verzi, deoarece investitia initiala a dezvoltatorului se regaseste mai apoi in pretul de vanzare, insa ulterior costurile de intretinere lunara si de utilitati vor fi substantial mai mici pentru locatari.
• Identitatea spatiilor de locuit nu depinde neaparat de bugetul investit de clienti, ci de calitatea produselor
• Pandemia a sporit valoarea, utilizarea si cautarea caselor de vacanta pentru ca oamenii activi vor sa fie urbani, sa stea preponderent in orase, dar si sa aiba refugii in natura.
• Arhitectii au o mare responsabilitate mai ales in privinta ansamblurilor rezidentiale de case pentru ca ei propun de fapt un mod de locuire, dar nu cunosc clientii finali, stilul lor de viata sau preferintele pe care le au.
• Materialeledin care este realizat un spatiu interior au un impact enorm asupra starii de bine a oamenilor si a modului in care ei percep acele spatii.
• Calitatea aerului, acustica, temperatura si lumina au o influenta majora asupra sanatatii, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
• Pentru a avea identitate si design de calitate este necesar ca toti cei care lucreaza in domeniu sa faca eforturi conjugate pentru a educa piata si pentru a le explica oamenilor ce inseamna produsele si amenajarile de calitate.
• Este foarte important ca cei care ofera solutii pentru amenajarile rezidentiale sa asculte clientii si sa inteleaga ca spatiile pe care le amenajeaza trebuie sa poarte semnatura beneficiarilor, indiferent care ar fi interesul comercial al vanzatorilor.
• Trebuie sa facem ansambluri rezidentiale in care spatiile exterioare sunt unitare, insa la interior oamenii au posibilitatea de a-si alege ceea ce ii reprezinta si de a-si pune ideile in practica prin solutii de calitate.
• „Design by identity”inseamna ca spatiul in care locuim trebuie sa reflecte amintirile, calatoriile si istoria noastra.
• Identitatea inseamna si calitate, de aceea trebuie sa fim foarte atenti la ce produse folosim.
• Digitalizarea este foarte importanta astazi, fiind mereu un obiectiv de atins.
• Acasaeste locul in care ne simtim in siguranta, locul de apartenenta, care ne influenteaza identitatea.
• Din ce in ce mai multe persoane sunt preocupate de confortul si siguranta locuintei lor, dar si de sustenabilitate, eficienta energetica si durata de viata a caselor sau a materialelor folosite pentru aceasta.
• Toate imbunatatirile din industria constructiilor ar trebui sa inceapa pe teritoriul arhitecturii.
• Arhitectul trebuie sa inteleaga povestea clientului, dar si relatia cladirii cu orasul, pentru ca in acest mod lucrurile se simplifica si se pot gasi numeroase solutii arhitecturale adecvate.
• Indiferent de dimensiuni, in fiecare proiect rezidential este nevoie de o coerenta specifica contextului.
• Populatia mondiala este in crestere, insa resursele de toate tipurile sunt limitate. Solutia ar putea tine mai degraba de un consum mai bun si mai sustenabil, decat de un consum mai mic.
• Am putea sa nu mai construim case neaparat in zonele suburbane, ci sa valorificam si sa densificam mai mult structura urbana deja existenta, inclusiv prin solutii de construire mai inteligente.
• Extinderea urbana nu este un fenomen benefic sau sustenabil, zonele cu densitate urbana scazuta fiind surse de trafic si poluare, care sufera din cauza unei infrastructuri reduse de facilitati.
• Trebuie sa cream o densificare urbana mai umana– spre exemplu este necesar un stil al zgarie-norilor europeni mai deschis, care sa interactioneze cu contextul urban.
• Locuintele trebuie sa fie sustenabile, responsabile, dar si sa celebreze individualitatea.
• Arhitectii ar trebui sa se preocupe si de psihologia umana si de modul in care este perceput un spatiu arhitectural.
• Arhitectii trebuie sa fie mereu in cautare de solutii inovatoare pentru problemele cladirilor la care lucreaza.
• Dintotdeauna oamenii au incercat sa imite natura si sa o aduca mai inauntrul locuintelor, tendinta care ramane neschimbata.
• Nivelul de tehnologie disponibil astazi este enor m si ne permite sa crestem exponential confortul locuintelor. Arhitectii trebuie sa gaseasca insa metode de a impleti aceste tehnologii cu diferitele metode traditionale probate in timp, pentru a crea un confort rezidential sustenabil.
• Confortul nu implica in mod obligatoriu bugete mari pentru ca putem aplica si metode simple, deja verificate, pentru anumite aspecte.
• Clientilor trebuie sa li se explice diferitele metode sustenabile de constructii si de amenajari care pot fi utilizare pentru a le spori calitatea vietii.
• In fiecare locuinta exista asa-numitele „spatii goale” considerate inutile, insa ele pot fi exploatate deoarece permit o mobilitate mai mare. Aceste spatii trebuie luate in calcul cu atentie in construirea „coregrafiei”spatiilor rezidentiale.
• Un obiectiv important in realizarea apartamentelor noi si moderne ar trebui sa fie respectarea si valorificarea contextului arhitectural si istorical zonei in care se afla.
• Nu numai ca trebuie sa consumam mai putin, dar este necesar si sa transformam mai multe din elementele deja construite, fara a pierde mostenirea culturala existenta.
• Proiectele arhitecturale trebuie abordate intr-o maniera holistica, luand mereu in considerare culturasi istoria locurilor unde se construieste.
• Trebuie sa avem in vedere faptul ca zonele rezidentiale au nevoie de mai multa biodiversitate, de o viata sociala activa si de acces facil la spatiile exterioare.
• Se observa in Europa tendinta de a pune un accent mai puternic pe transformarea unor cladiri deja existente in loc de a construi mereu structuri noi, tendinta care ar trebui adoptata si in Romania.
• Avem nevoie de arta inclusiv in spatiile publice si in arhitectura pentru ca ea ne influenteaza emotiile si ne imbunatateste calitatea vietii si a spatiilor.
• Multi arhitecti isi doresc ca proiectele lor sa fie iubite de toata lumea, insa trebuie sa tina minte ca acest lucru este imposibil, deci e nevoie de gasirea acelei nise de public pentru care se dezvolta proiectul in cauza.
• Putem utiliza arhitectura drept un magnet pentru crearea de comunitati de oameni cu gusturi similare.
• Arhitectura nu trebuie sa faca compromisuri, ci sa se adreseze acelor oameni si comunitati care rezoneaza cu valorile unei anumite viziuni arhitecturale.

Citeste mai mult