Parteneriatul public-privat esential pentru succesul reciclarii deseurilor

Mediul de afaceri si autoritatile au subliniat necesitatea colaborarii pentru a asigura implementarea si dezvoltarea sistemului de reciclare/returnare. Acest sistem, la randul lui, va contribui la un mediu mai curat si la transformarea deseurilor in resurse. Ideile si sugestiile privind colaborarea, prin finantare, know-how si legislatie adecvata, au fost dezbatute luni, in cadrul simpozionului „Gestionarea deseurilor/reciclare, cu focus pe solutii pentru Sistemul de Garantie-Returnare”, organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania).

Experienta germana in domeniul separarii si tratarii deseurilor dureaza de cel putin doua decenii, iar companiile germane au potential de a aduce in Romania tehnologia si cunostintele necesare. „Acest proces este intr-o faza incipienta aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus in deschiderea simpozionului Sebastian Metz, directorul general al AHK Romania. Guvernul doreste sa investeasca in instalatii adecvate, dar inainte de a face investitii semnificative in instalatii de reciclare eficiente, sunt necesare progrese in ceea ce priveste colectarea si separarea deseurilor. „Pe de alta parte, pentru o mare parte din populatie protectia mediului nu prezinta o tema de interes si aproape ca nu exista o constientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, in ceea ce priveste propriul comportament”, a remarcat el, mentionand ca Romania se afla in prezent sub o presiune crescanda pentru a respecta legislatia europeana privind mediul.

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Mircea Fechet, a declarat ca Romania are in prezent o rata de colectare de 12% a deseurilor si ca risca penalizari care pot merge pana la amenzi din partea Comisiei Europene. „Acest sistem de garantie-returnare (SGR), pe care l-am gandit in urma cu patru ani, are rolul de a schimba situatia, intrucat exista in prezent un management integrat de colectare a deseurilor in fiecare judet. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, dupa cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat intre statul roman si sectorul privat”, a spus el, adaugand ca s-a inspirat din experienta germana atunci cand a scris legislatia SGR. Intr-o prima faza, SGR-ul romanesc va gestiona ambalaje de unica folosinta, dar se va extinde si la alte ambalaje, inclusiv sticla. De asemenea, sunt asteptari ca cifrele de reciclare sa fie similare cu cele din UE, adica peste 90%.  „In afara de toate lucrurile bune care se vor intampla si mai ales de a ne bucura de  o natura mai curata, SGR inseamna si oportunitati de business, noi tehnologii care vor veni in Romania. Vom avea de reciclat sapte miliarde de ambalaje in fiecare an. Nu doar Ministerul Mediului, ci si intreg guvernul Romaniei este angajat in acest proces”, a precizat Fechet. El si-a exprimat increderea ca toate companiile germane prezente la eveniment vor identifica un potential in Romania in materie de management al deseurilor.

Reprezentanta Ambasadei Germaniei la Bucuresti, Sandrina Köbinger, a impartasit cateva idei din experienta de 20 de ani Germaniei in ceea ce priveste sistemul de depozitare al PET-urilor de unica folosinta (sticle si conserve): retailerii si industria bauturilor au incercat sa impiedice prin actiuni in justitie introducerea depozitarii, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare si returnare a fost extins de mai multe ori. Recent Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile si pentru firmele de catering. In prezent aproximativ 96% din cutiile si PET-urile de unica folosinta si sticla sunt colectate si duse in ciclul de reciclare.

Intr-o economie circulara, ambalajele ar trebui sa aiba un grad de reparabilitate cat mai mare, astfel incat sa nu mai fie nevoie de depozitare si reciclare, a fost de parere Mihaela Frasineanu, consilier de stat in cancelaria prim-ministrului. „Cresterea valorii taxei pentru depozitarea deseurilor reprezinta o solutie care ar trebui sa ajute acest sistem. De asemenea, daca ambalajele sunt curate, ele ajuta reciclarea”, a precizat ea. Implementarea acestui sistem este atat o oportunitate de dialog intre mediul privat si cel public, cat si una de investitii. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulara. Vor si fi comisii coordonate de reprezentanti ai ministerelor, care vor avea in componenta reprezentanti ai mediului de afaceri si ai sistemului bancar. In luna decembrie vom prezenta liniile de finantare pentru aceste actiuni. Afacerile pot creste cu adevarat”, a explicat ea.

Necesitatea parteneriatului public privat este esentiala pentru reusita acestui program, a spus si Roxana Minzatu, secretar de stat in Departamentul pentru evaluare integrata si monitorizarea programelor finantate din fonduri publice si europene din cadrul guvernului. „Banii europeni si cei ai Romaniei pot fi accesati de autoritatile publice pentru a sustine sisteme integrate de management al deseurilor, dar sunt oportunitati si pentru zona privata de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Minzatu a facut referire intre altele la fondurile europene pentru IMM-uri, in valoare de 620 de milioane de euro din cadrul programului Tranzitie Justa, care se deruleaza in sase judete: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galati, Prahova si Mures.

Din partea RetuRO, compania care administreaza Sistemul Garantie-Returnare (SGR), Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalitati, odata cu implementarea SGR: „RetuRO este un facilitator, noi  punem la dispozitie o infrastructura care ii poate ajuta pe oameni sa recicleze mai bine. Speram ca returnarea sa devina un obicei si pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturala. Fara cetateni nu vom putea face nimic”.

Si reprezentantul REWE (Penny) se asteapta la o schimbare de mentalitate: „Suntem convinsi ca trebuie sa dam ceva inapoi comunitatii si mediului in care traim. Ne-am propus sa investim in economia circulara. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”

Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat dupa implementarea SGR, a fost de parere si dr. Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje Romania astazi nu sta rau. Dar nu vor mai fi in natura. Speram sa le deviem si sa le punem pe un circuit”, a spus el.

Pentru Sorina Raducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR-ul reprezinta un pas important in directia transparentei informatiilor, a trasabilitatii digitale si nu in ultimul rand a calitatii materialelor care ajung in fabricile de reciclare. „Vor fi materiale mai curate care vor putea fi integrate in procesul de productie”, a explicat ea.

Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societatii civile, considera ca parteneriatul public privat este necesar pentru implementarea SGR. Acesta se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.

Armida Hemeling, CEO Goduni International, a spus ca doreste sa sustina parteneriatul dintre firmele romanesti si cele germane in vedera intensificarii investitiilor in cele doua tari. Dupa masa rotunda, opt companii germane din domeniul gestionarii si reciclarii deseurilor au prezentat produse si solutii pentru colectarea, transportul si transferul deseurilor municipale, statii de sortare, instalatii pentru tratamentul deseurilor, inclusiv pentru tratamentul mecanic-biologic al acestora, precum si tehnologii de reciclare: Andreas von Schoenberg Consulting, Faun Umwelttechnik GmbH & Co.KG, MUEG Mitteldeutsche Umwelt- und Entsorgung GmbH, PreZero Stiftung, RE Deposit Solutions GmbH/Remondis, Revalyu Resources GmbH, Steinert GmbH, Sutco RecyclingTechnik GmbH.

Initiativa de extindere a activitatii acestor companii in Romania face parte din programul Ministerului Federal al Economiei si Protectiei Climatice (BMWK), pentru accesarea unor piete noi pentru IMM-uri germane si se adreseaza companiilor interesate sa dezvolte afaceri bilaterale in domeniul gestionarii deseurilor si reciclarii cu focus pe solutii pentru Sistemul de Garantie-Returnare.

Despre AHK Romania

AHK Romania este reprezentanta oficiala a economiei germane. Infiintata in 2002, AHK numara peste 620 de firme-membre si ofera companiilor o platforma importanta pentru networking, schimb de informatii si experiente. Prin serviciile pe care le ofera si prin evenimentele pe care le organizeaza, AHK Romania sustine activ companiile germane la intrarea lor pe piata romaneasca si este totodata partener al firmelor romanesti interesate de piata germana. De la 1 ianuarie 2020, in cadrul AHK Romania functioneaza si Centrul de competenta pentru Republica Moldova. Dorim astfel sa intensificam relatiile de afaceri intre companii din Romania, Republica Moldova si Germania si sa contribuim semnificativ la dezvoltarea economica a Republicii Moldova.