Creatie la -5°C: Cum construiesti o camera de gheata si zapada la ICEHOTEL in Suedia

Deschis din decembrie si pana in aprilie, faimosul Icehotel din Suedia are anul acesta o camera gandita de o romanca. Monica Popescu, impreuna cu colega sa, Emmylou Varon, a realizat in decembrie „Dream with a Thorn/Vis cu spin”, o camera de lux in ICEHOTEL 34, construita in intregime din gheata si zapada, unde temperatura se mentine constant la -5°C.

In aprilie 2023, Monica Popescu, arhitect, a fost selectata de juriul concursului international de design organizat de Icehotel printre cei 29 de artisti din 14 tari care urmau sa construiasca un apartament de lux (deluxe artsuite) in micutul sat Jukkasjärvi din nordul Suediei. Deschis in 1989, cu un concept artistic unic, Icehotel este, pe langa un hotel, si o expozitie de arta in continua schimbare. Creat intr-o noua versiune in fiecare iarna, constructia este realizata in intregime din gheata naturala extrasa din raul Torne, unul dintre raurile nationale ale Suediei, inca pur si curat, ca mai apoi sa se intoarca in apele acestuia in primavara, cand se topeste.

La editia 34 din 2023 au trimis propuneri pentru realizarea unei camere 157 de candidati din 36 de tari. Conceptul Monicai Popescu a fost unul inspirat de locul in care traieste mare parte din an, Mexic: „Inspirata de vechea arta a taierii hartiei, papercutting, «Dream with a Thorn» invita vizitatorul sa fie in centrul atentiei si sa se cufunde intr-un peisaj arid. Cactusi bidimensionali, taiati in straturi succesive, creeaza perspectiva pe care o intalnim pe o scena de teatru si ajuta la relatarea povestii. Este o poveste de supravietuire; suculentele contin apa nepretuita, la fel cum face gheata raului Torne din care sunt decupate. O gradina desertica dezgolita, alcatuita din suprafete plane care se intersecteaza pentru a crea obiecte tridimensionale”, a fost descrierea trimisa in concursul de design.

ICEHOTEL 34 a fost construit in sase saptamani intense, cu 500 de tone de gheata si 10 piscine olimpice de „snis” – un amestec de gheata si zapada. Lucrarile au inceput chiar din primavara, cand blocurile de gheata au fost recoltate din raul Torne pentru a fi pastrate la rece in depozitul de gheata din Jukkasjärvi. Gheata recoltata in primavara a fost folosita pentru a face din Icehotel 34 experienta magica pe care acesta o reprezinta. Artisti din intreaga lume – Suedia, Polonia, Japonia, Italia, Belgia, Canada, Germania, Olanda, Romania, Franta, Singapore, Belgia, Slovacia si Marea Britanie – au fost selectati de un juriu atent pentru a crea camere unice pe care oaspetii sa le experimenteze.

„Anul acesta marcheaza inaugurarea celei de-a 34-a editii a ICEHOTEL si, inca o data, artistii nostri internationali au creat ceva unic si spectaculos. Camerele de arta din acest an prezinta culmi noi de creativitate si formeaza o colectie incitanta de vise, expresii si idei artistice. Oaspetii din acest an vor fi captivati de camerele care evoca ganduri de basm, natura si traditii si culturi, pentru a numi doar cateva dintre ele. Sunt incantata sa dezvalui ICEHOTEL 34 tuturor oaspetilor nostri din intreaga lume”, spune Marie Herrey, CEO ICEHOTEL, intr-un comunicat de presa.

Cum sunt selectati artistii Hotelului de gheata din Suedia

In fiecare an, din ianuarie si pana in aprilie, Icehotel lanseaza un apel pentru artisti (acestia pot proveni dintr-o varietate de domenii si medii, pot fi sculptori, designeri, designeri industriali, graficieni, ingineri, arhitecti, arhitecti de interior etc.) pentru sezonul urmator. Dupa inchiderea inscrierilor, un juriu evalueaza propunerile si Luca Roncoroni, directorul de creatie al Icehotel, este cel care preia contactul cu cei selectati. Ceea ce urmeaza este o perioada de aproximativ 6 luni de planificare, similara oricarui proiect de arhitectura. Luca Roncoroni este ghidul in acest proces in care se iau decizii cu privire la cel mai bun mod prin care conceptul artistului sa fie adus la viata in gheata si zapada. Urmeaza apoi perioada efectiva de punere in opera: „Exista reguli, este vorba de o cladire care va fi construita in 6 saptamani, iar artistii au la dispozitie 15 zile pentru a da viata camerelor lor. Exista termene limita si limitari ale materialelor (anumite dimensiuni ale blocurilor de gheata sau de zapada pentru a le putea muta si folosi in constructie). Dar exista, de asemenea, flexibilitate si posibilitatea de a lua decizii la fata locului, la fel ca pe un santier, ca atunci cand construiesti o casa”.

Ce provocari apar in procesul de construire

Ca in orice proces de constructie al unei cladiri pot aparea provocari, iar in cazul hotelului de gheata acestea sunt legate primordial de clima si temperaturi sub zero grade. In cele doua saptamani de realizare a camerei, temperatura in nordul Suediei a variat de la -10˚C la -35˚C, cand gheata devine casanta si risca sa se sparga, manusile iti ingheata si totul merge mai incet: „Cele mai mari provocari sunt cele legate de lucrul in frig (am avut zile cu -35 de grade Celsius) si orele lungi de munca fizica sustinuta timp de doua saptamani la care se adauga stresul de a respecta termenul limita si de a «livra» camera terminata. Totul dureaza mai mult la frig, munca fizica isi pune amprenta, cand esti epuizat esti mai sensibil, iti faci griji daca termini la timp, ce mai ramane de facut. Trebuie sa fii la curent cu regulile si reglementarile care se aplica unui santier, trebuie sa te coordonezi cu echipa de iluminat pentru a instala luminile la momentul potrivit, trebuie sa ai grija cum manipulezi sculele electrice pe care le ai la dispozitie, cum sunt drujbele speciale pentru gheata sau pentru zapada. Poate fi intimidant sa folosesti unelte electrice si sa tii mereu cont de aspectul sigurantei, atat pentru tine, cat si pentru oricine altcineva din jurul tau, dar ai toate echipamentele de protectie de care ai nevoie, casca, haine si incaltaminte adecvate pentru frig, manusi, ochelari de protectie, pantaloni de protectie pentru drujba, asa ca, si daca iti e frica, gasesti increderea necesara sa faci ce trebuie facut”, povesteste Monica.

De ce sa iei parte la o astfel de experienta, chiar de doua ori

Monica Popescu a fost pentru a doua oara selectata ca artist sa realizeze o camera in Icehotel, la 200 km de Cercul Polar. Prima oara a participat in 2012, alaturi de colegul sau Petros Dermatas din Grecia, cu conceptul „Virgin in Space”, o idee intre distopie si utopie, o calatorie in spatiu intr-o naveta de gheata.

Anul acesta Monicai i-a fost alaturi in construirea conceptului „Dream with a Thorn” Emmylou Varon, arhitect suedez de origine filipineza, cu care a lucrat la un birou de arhitectura din sudul Suediei: „Cand am fost selectata am avut un sentiment minunat, bucuria ca voi putea sa revizitez un capitol vechi din viata mea: cel in care am trait, am studiat, am lucrat in Suedia. Faptul ca am facut echipa cu Emmylou Varon a fost, de asemenea, un bonus fantastic, in cele 2 saptamani impreuna putand sa ne reconectam si sa lucram impreuna cot la cot. Este un sentiment magic sa vezi cum o idee prinde viata pentru ca altii sa o exploreze si sa o experimenteze. Si mi se pare chiar poetic faptul ca, dupa cateva luni, totul se sterge, ca o foaie alba, si se intoarce de unde a venit, in apele raului Torne, pentru a nu mai fi vazut niciodata, singura marturie a existentei sale fiind fotografiile surprinse, dar mai ales modul in care i-a facut pe oameni sa se simta, pe oaspetii care au vizitat sau care au dormit o noapte in camera noastra din Icehotel”.
Despre procesul de inscriere cu un concept la concursul de design anual Monica Popescu spune: „Acest proces de a gasi ideea potrivita, cea pe care simti ca o vrei exprimata, te scoate din zona ta de confort, din rutina muncii si a vietii. Tocmai ce terminasem un curs de papercutting si fusesem destul de impresionata de tehnica si de ceea ce poate oferi, cum o bucata de hartie simpla, alba, poate fi manipulata, taiata, lipita pentru a spune o poveste. Inspiratia pentru concept a fost mediul meu inconjurator – locuiesc intr-o parte calda a Mexicului, la mare, iar gradina mea are o varietate de cactusi si suculente, dar sunt fascinata mai ales de cactusii saguaro mari, ce se gasesc in alte parti ale tarii si peste granita, si care au o viata asemanatoare cu a oamenilor si pot trai chiar pana la 100 de ani. Asa ca am facut o schita, am construit o macheta de hartie, m-am jucat cu o lampa pentru a vedea cum se poate percepe camera cu ajutorul luminii (iluminatul dintr-o camera la Icehotel este parte integranta a designului acesteia si ajuta sa te gandesti la asta din prima faza a procesului de proiectare). Icehotel ofera detalii specifice despre dimensiunile camerei (700 cm lungime x 450 cm latime x 380 cm inaltime) si ale patului care trebuie sa existe in fiecare, in rest totul este destul de liber, flexibil.

Partea de implementare este o experienta unica, dar solicitanta, care te face sa te intrebi de ce ai vrut sa o faci in primul rand, treci printr-un rollercoaster de sentimente si emotii care culmineaza cu terminarea camerei si livrarea ei catre Icehotel. Tot corpul te doare, spui ca nu vei mai repeta experienta niciodata, dar cand vine momentul final, incepi sa te joci in minte cu ideea de cum ar fi sa o faci din nou, data viitoare mai bine. In ziua in care ai terminat, te simti ciudat… ce vei face acum? Iti lipseste rutina zilnica, te simti implinit, dar in acelasi timp neterminat. Iar acest sentiment devine din ce in ce mai profund. Dar partea cea mai valoroasa a acestei experiente este conexiunea umana. Aceasta cladire nu ar exista fara oamenii care o construiesc. Aceasta experienta nu ar avea loc daca fiecare «rotita» umana nu s-ar roti intr-un ritm aproape perfect. Este un organism cu multe «membre» care lucreaza armonios impreuna, iar la final ai acest lucru care ii face pe ceilalti sa se minuneze. Constructorii, echipa de iluminat, echipa de asistenta, artistii, echipa de management, echipa de comunicare si marketing, oaspetii care infrunta frigul an de an pentru a vedea ce creeaza alti oameni. Apartii unei comunitati, te bucuri sa reintalnesti vechi prieteni si sa iti faci altii noi. Te conectezi cu coechipierul tau in momentele bune si in cele mai grele, ghidat de aceeasi dorinta prin care vrei sa dai viata acestei idei nebunesti. De ce? N-as sti ce anume ii atrage pe oameni spre astfel de demersuri. Nu cred ca este vorba doar de recunoastere, ci de toate acestea la un loc, de sansa de a face parte din ceva unic, de a incerca sa-ti depasesti temerile, limitele, prejudecatile. Nu cred ca poti sa treci prin aceasta experienta si sa nu ramai drastic marcat pe viata. Fie ca vrei sa o repeti sau nu. Este o joaca cu ceea ce ne face umani, retusand tesatura din care suntem facuti, tragand de firele care atarna si vazand ce tine si ce se desira”.

Despre Monica Popescu

Nascuta in judetul Valcea, Monica Popescu a studiat, a lucrat si a trait in Sicilia, Suedia, Egipt si Mexic. A absolvit Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, ii place sa calatoreasca si sa descopere locuri, culturi si oameni noi. Proiectul ei de suflet este colaborarea cu Asociatia De-a Arhitectura, alaturi de care este din 2013, prin care contribuie la educatia copiilor si tinerilor in domeniul arhitecturii si al mediului construit.